Asociația Judecătorilor, îngrijorată de modul de selectare a noului premier. Critică calitatea procesului

Asociația Judecătorilor din Republica Moldova exprimă, în mod public, îngrijorarea profundă în legătură cu politizarea procesului de numire a candidaților la funcția de judecători ai Curții Supreme de Justiție și ignorarea autorității organului de autoadministrare judecătorească, în exercițiul atribuțiilor ce îi revin.

Consiliul Superior al Magistraturii, în baza rolului său de garant al independenţei justiţiei, consacrat prin art.123 alin. (1) al Constituţiei Republicii Moldova, asigură numirea și promovarea în funcţie a judecătorilor. În baza competențelor funcționale, Consiliul Superior al Magistraturii are îndatorirea de a desfășura concursuri pentru suplinirea funcțiilor vacante și de a propune candidații selectați pentru numirea lor, potrivit Legii (Art.116 alin. (4) din Constituție, cît și Legea nr. 947-XIII din 19.07.1996), se arată în cadrul unui comunicat emis de Asociație.

Potrivit instituției, organizarea și desfășurarea concursurilor de carieră a judecătorilor, se bazează pe criterii complexe de evaluare și promovare profesională și se produc într-un mod absolut transparent, toate etapele fiind publice. Calitatea actului de evaluare și selectare nu poate fi neglijată sau interpretată, aceasta fiind reglementată expres prin lege.

În acest sens, Consiliul Superior al Magistraturii, în directă conlucrare cu celelalte puteri ale statului, are obligația de a asigura cooperarea inter-instituţională, aceasta fiind esenţială pentru asigurarea şi eficientizarea unui înalt nivel de independenţă şi de transparenţă a sistemului judiciar, reprezentând un domeniu ce presupune efortul comun al tuturor puterilor statului, categoric în limitele atribuțiilor care le sunt conferite prin Constituţie şi alte acte normative speciale.

Deși competențele Consiliului Superior al Magistraturii și ale Parlamanetului Republicii Moldova privind promovarea candidaților la funcția de judecător sunt riguros reglementate, evenimentele petrecute în cadrul ședinței plenare ale Parlamentului din 12 martie 2021, provoacă semne alarmante de îngrijorare cu privire la politizarea procesului dat, precum și posibila folosire a desemnării judecătorilor CSJ în lupte politice.

Atenționăm opinia publică asupra modului netransparent de examinare în Parlament a propunerilor CSM la funcțiile de judecători ai Curții Supreme de Justiție, care au fost respinse în mod nemotivat și care sunt de natură să genereze percepția rezonabilă privind numirea judecătorilor pe criterii politice, ceea ce este incompatibil cu principiul separării puterilor în stat.

#Premier Moldova #Guvern Interimar #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gazprom a raportat un profit net de 134,2 miliarde de ruble (1,34 miliarde de euro) în trimestrul III al anului 2025, după ce în aceeași perioadă a anului trecut compania înregistrase o pierdere de aproape 53 de miliarde de ruble (0,53 miliarde de euro), potrivit raportului companiei.

Pentru primele nouă luni ale anului, profitul atribuibil acționarilor se ridică la 1,17 trilioane de ruble (11,7 miliarde de euro), însă cifra este sub așteptările analiștilor consultați de Interfax, care anticipau un rezultat de circa 200 de miliarde de ruble doar pentru trimestrul III.

Veniturile Gazprom în trimestrul III au totalizat 2,175 trilioane de ruble, în scădere cu 9,8% față de anul precedent, însă peste nivelul prognozat de specialiști (2,164 trilioane de ruble).

Pe segmente: veniturile din gaz au scăzut cu 15,4%, până la 1,14 trilioane de ruble, iar veniturile din petrol au coborât cu 10,5%, la 1,01 trilioane de ruble. În total, pentru primele nouă luni ale anului 2025, cifra de afaceri a grupului a scăzut cu 4,5%, până la 7,17 trilioane de ruble. Profitul înainte de impozitare în trimestrul III a coborât cu aproape 20%, ajungând la 230,3 miliarde de ruble.

În primul semestru al anului, Gazprom raportase un profit net IFRS de 983,1 miliarde de ruble, cu 6% mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut, o evoluție pusă pe seama aprecierii rublei și a scăderii prețurilor la petrol.

Acțiunile Gazprom au crescut cu 1,85% pe bursa de la Moscova, atingând un vârf de 126,35 ruble, înainte ca avansul să se tempereze la 1,5%.

Analiștii avertizează însă că dividendele vor rămâne sub semnul întrebării în următorii ani, în contextul: creșterii programelor de investiții, scăderii prețurilor internaționale la gaz,
planului UE de a elimina importurile de gaz rusesc prin conducte până la sfârșitul lui 2027.

Gazprom nu a mai plătit dividende din 2022, când acționarii au primit 51,03 ruble pe acțiune, cu o randament de aproximativ 26%.