Asociația Judecătorilor, îngrijorată de modul de selectare a noului premier. Critică calitatea procesului

Asociația Judecătorilor din Republica Moldova exprimă, în mod public, îngrijorarea profundă în legătură cu politizarea procesului de numire a candidaților la funcția de judecători ai Curții Supreme de Justiție și ignorarea autorității organului de autoadministrare judecătorească, în exercițiul atribuțiilor ce îi revin.

Consiliul Superior al Magistraturii, în baza rolului său de garant al independenţei justiţiei, consacrat prin art.123 alin. (1) al Constituţiei Republicii Moldova, asigură numirea și promovarea în funcţie a judecătorilor. În baza competențelor funcționale, Consiliul Superior al Magistraturii are îndatorirea de a desfășura concursuri pentru suplinirea funcțiilor vacante și de a propune candidații selectați pentru numirea lor, potrivit Legii (Art.116 alin. (4) din Constituție, cît și Legea nr. 947-XIII din 19.07.1996), se arată în cadrul unui comunicat emis de Asociație.

Potrivit instituției, organizarea și desfășurarea concursurilor de carieră a judecătorilor, se bazează pe criterii complexe de evaluare și promovare profesională și se produc într-un mod absolut transparent, toate etapele fiind publice. Calitatea actului de evaluare și selectare nu poate fi neglijată sau interpretată, aceasta fiind reglementată expres prin lege.

În acest sens, Consiliul Superior al Magistraturii, în directă conlucrare cu celelalte puteri ale statului, are obligația de a asigura cooperarea inter-instituţională, aceasta fiind esenţială pentru asigurarea şi eficientizarea unui înalt nivel de independenţă şi de transparenţă a sistemului judiciar, reprezentând un domeniu ce presupune efortul comun al tuturor puterilor statului, categoric în limitele atribuțiilor care le sunt conferite prin Constituţie şi alte acte normative speciale.

Deși competențele Consiliului Superior al Magistraturii și ale Parlamanetului Republicii Moldova privind promovarea candidaților la funcția de judecător sunt riguros reglementate, evenimentele petrecute în cadrul ședinței plenare ale Parlamentului din 12 martie 2021, provoacă semne alarmante de îngrijorare cu privire la politizarea procesului dat, precum și posibila folosire a desemnării judecătorilor CSJ în lupte politice.

Atenționăm opinia publică asupra modului netransparent de examinare în Parlament a propunerilor CSM la funcțiile de judecători ai Curții Supreme de Justiție, care au fost respinse în mod nemotivat și care sunt de natură să genereze percepția rezonabilă privind numirea judecătorilor pe criterii politice, ceea ce este incompatibil cu principiul separării puterilor în stat.

#Premier Moldova #Guvern Interimar #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kazahstanul intenționează să revină în acest an pe piața obligațiunilor denominate în yuani („panda bonds”) și vrea să atragă aproximativ 500 de milioane de dolari printr-o nouă emisiune programată pentru luna viitoare. Autoritățile de la Astana mizează pe costurile reduse de finanțare oferite în prezent de piața de capital din China.

Potrivit unor surse apropiate negocierilor, citate de Bloomberg, Ministerul Finanțelor din Kazahstan a început deja discuțiile cu băncile chineze pentru lansarea noii emisiuni, valoarea finală și condițiile tranzacției urmând să fie stabilite în funcție de evoluția pieței.

Ministerul Finanțelor de la Astana afirmă că emisiunea de obligațiuni în yuani face parte din strategia de diversificare a surselor de finanțare a deficitului bugetar.

„Piața de capital din China oferă condiții atractive pentru împrumuturi la dobânzi reduse. Yuanul demonstrează stabilitate în condițiile incertitudinii globale, ceea ce diminuează riscurile valutare pentru debitori”, se arată într-un comunicat al instituției.

Noua emisiune vine după succesul înregistrat în luna mai, când Kazahstanul a atras 3,4 miliarde de yuani (circa 500 de milioane de dolari) prin prima sa emisiune de obligațiuni „panda” cu maturitatea de trei ani. Cererea investitorilor a depășit de peste două ori oferta și permite statului să obțină unul dintre cele mai mici cupoane plătite de un emitent suveran cu rating BBB pe piața internă chineză.

Prin această strategie, autoritățile kazahe urmăresc să își reducă dependența de piețele financiare tradiționale și să consolideze relațiile economice cu Beijingul.

China a devenit între timp cel mai mare partener comercial al Kazahstanului și a depășit Rusia. Comerțul bilateral a atins niveluri record, susținut de exporturile de resurse energetice, metale și produse agricole, dar și de proiectele de infrastructură dezvoltate în cadrul inițiativei chineze „Belt and Road”. Totodată, Kazahstanul joacă un rol-cheie în transportul mărfurilor chineze către Europa prin Coridorul de Mijloc.

Pe lângă stat, și companiile kazahe s-au orientat către finanțarea în yuani. În ultimul an, instituții precum Banca de Dezvoltare a Kazahstanului și compania petrolieră KazMunayGas au emis obligațiuni pe piața offshore din Hong Kong, la dobânzi de 3,35%, respectiv 3,15%.

Kazahstanul beneficiază în prezent de rating investițional din partea celor trei mari agenții internaționale de evaluare financiară. Fitch Ratings îl plasează cu două trepte peste categoria speculativă, iar S&P Global Ratings confirmă calificativul BBB-/A-3, cu perspectivă pozitivă.