Condițiile draconice în care Rusia livrează gaze către Republica Moldova: Gazprom poate sista livările în 48 de ore

După majorarea cu peste 200 de dolari (la mia de metri cubi) a prețului gazului livrat de Rusia în Republica Moldova, taberele pe scena politică de la Chișinău s-au împărțit.
Reprezentanții puterii spun că guvernarea urmărește tendințele de pe piața internațională și așteaptă ca prețurile să înregistreze un trend descendent, opoziția extraparlamentară cere președintelui Maia Sandu și vicepremierului Andrei Spînu să meargă în Federația Rusă și să renegocieze contractul cu Gazprom.

Comentatorii politici califică criza energetică cu care se confruntă Republica Moldova drept una previzibilă în condițiile în care Federația Rusă folosește gazul în calitate de instrument geopolitic pentru a-și întări influența în Europa.

„Federația Rusă joacă tare, are ca prioritate darea în exploatare Nord Streem 2, vrea garanții de sferă de influență în Ucraina și a simțit momentul oportun. Pandemia cu repercusiunile ei negative, lipsa gazelor naturale pe piața europeană, Federația Rusă profită de asta, iar Republica Moldova este prinsă în acest joc geopolitic. În tot acest context, echipa noastră nu a analizat foarte bine situația și nu a negociat cel mai bun contract pentru Republica Moldova”, a spus comentatorul politic Ion Tăbârță, în cadrul emisiunii „Întreabă Ghețu” de la TV8.

Când în Republica Moldova erau guvernări prorusești, de stânga, li s-au făcut întotdeauna concesii legate de prețuri. Moscova, evident, folosește prețul gazelor ca un instrument geopolitic. Sigur că este vorba de condiții politice, avem regiunea transnistreană, nu se dorește extinderea României peste Prut, în sensul unei unificări cu România, ca să nu intrăm în NATO. Gazul este folosit ca Republica Moldova să nu-și dorească în Uniunea Europeană, ne amintim că și Ucraina a fost avertizată în acest sens”, a spus ex-deputatul Vitalia Pavlicenco.

În același timp, reprezentanții opoziției extraparlamentare le cer guvernanților să renegocieze contractul cu Gazprom, să se inspire atât din experiența fostelor guvernări de la Chișinău care au reușit negocierea unui preț bun la gaz, cât și din experiența statelor europene care au obținut contracte avantajoase cu Rusia.

Prețul la gaze depinde de situația de pe piața internațională, dar acesta este doar un fragment al realității. Nimeni nu vorbește de cealaltă parte a realității. Prețul gazului este subiectul unui contract, nu al voinței Domnului, respectiv, guvernarea să se trezească, Sandu și Spînu să plece la Moscova și să nu vină de acolo până când nu vor renegocia contractul, mai cu seamă că precedente și oportunități sunt destule. Alți șefi de state au făcut-o”, a spus reprezentantul formațiunii Congresul Civic, Iurie Muntean.

„Criza gazelor are un context regional. Este o situație care pune presiune pe cetățeni, dar se analizează tendința prețului pe piața internațională și se observă o tendință de scădere. S-ar putea ca prețul să se diminueze. Examinăm mai multe scenarii, reieșind din potențialele evoluții ale situației, vom acționa în funcție de situație”, a spus deputatul PAS, Igor Chiriac.

Potrivit contractului semnat cu Gazprom, Republica Moldova trebuie să achite până la data de 20 a fiecărei luni, costul gazelor naturale consumate în luna precedentă și 50% din costul gazelor consumate în luna curentă. În cazul neachitării plăților, în termen de 48 de ore, Gazprom poate dispune sistarea livrării gazului.

#gaz #contract #livrare #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală a Federației Ruse (CBR) a decis vineri, 25 iulie, să reducă rata cheie de politică monetară de la 20% la 18%, atingând astfel cel mai scăzut nivel din ultimul an. Decizia vine după o perioadă de presiuni intense din partea mediului de afaceri și a elitelor economice, pe fondul încetinirii semnificative a economiei.

Instituția justifică măsura prin scăderea mai rapidă decât era anticipată a presiunilor inflaționiste, inclusiv a celor persistente, dar și prin semnele clare că economia rusă începe să se răcească. Ca urmare, prognoza oficială de inflație pentru 2025 a fost ajustată în jos, de la 7–8% la 6–7%.

Totuși, Banca Centrală avertizează că nu este momentul pentru relaxare. În comunicatul său, instituția precizează că următoarele decizii privind rata dobânzii vor depinde de evoluția inflației și de stabilitatea așteptărilor inflaționiste. Politica monetară va rămâne restrictivă până când inflația va reveni la ținta fixată pentru 2026.

Reducerea era larg anticipată, singura necunoscută fiind amploarea scăderii – estimările experților variind între 1 și 3 puncte procentuale. CBR a ales varianta de mijloc, considerată un compromis între cerințele pieței și riscurile macroeconomice.

Potrivit datelor oficiale, inflația anualizată a scăzut la 9,2% în iulie, iar inflația de bază a coborât la 4,5%, față de 8,8% în primul trimestru. În același timp, inflația sezonier ajustată a scăzut semnificativ în trimestrul al doilea – un semn că măsurile restrictive ale Băncii Centrale încep să dea roade. Cu toate acestea, așteptările inflaționiste în rândul populației și companiilor rămân ridicate, ceea ce îngrijorează instituția.

CBR remarcă o atenuare a supraîncălzirii economice, dar consideră că scăderea activității în sectoarele civile nu este un semn de criză, ci reflectă o încetinire a cererii interne, în timp ce economia generală continuă să crească moderat.

Piața muncii începe, de asemenea, să se echilibreze. Proporția companiilor care acuză lipsa forței de muncă este în scădere, cererea pentru angajați scade în anumite sectoare, iar salariile cresc într-un ritm mai lent decât în 2024 – deși încă mai rapid decât productivitatea, ceea ce continuă să alimenteze presiunile inflaționiste.

Printre riscurile identificate de Banca Centrală se numără: supraîncălzirea economiei, inflația ridicată, scăderea prețurilor la petrol, tensiunile geopolitice și eventualele devieri de la parametrii bugetari anunțați. Instituția avertizează că va reacționa dacă autoritățile fiscale vor crește cheltuielile peste nivelul planificat.

Singurul risc de natură dezinflaționistă recunoscut de CBR este acela ca politica monetară dură să „răcească” excesiv economia. Cu toate acestea, prognoza de creștere economică a fost menținută neschimbată, estimându-se un avans al PIB-ului între 1% și 2% în 2025.