Noile condiții de intrare în țară intră în vigoare de astăzi. Ce trebuie să faci pentru a evita carantina

Potrivit hotărârii Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică (CNESP) din 14 ianuarie 2022 se schimbă condițiile de intrate în Republica Moldova.

Astfel, începând cu ziua de astăzi, 17 ianuarie, persoanele care intră în Republica Moldova, indiferent de țara de proveniență trebuie să prezinte certificatul COVID-19. Astfel, persoanele trebuie să prezinte fie certificat de vaccinare, fie test negativ, fie concluzia medicală că a suportat virusul în ultimele 6 luni, fie un act confirmativ de prezență a anticorpilor. În caz contrar, persoana va fi plasată în carantină pentru un termen de 14 zile.

Dovada imunizării este valabilă dacă au trecut cel puțin 14 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare. Certificatul trebuie să fie prezentat în una dintre limbile română, engleză, franceză, germană, italiană sau rusă.

De asemenea, este permisă intrarea dacă este prezentat rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore. Poate fi prezentat și rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore înaintea îmbarcării, pentru persoanele care călătoresc cu mijloace de transport în comun, sau înaintea intrării pe teritoriul Republicii Moldova, pentru persoanele care călătoresc cu mijloace de transport proprii.

Poate fi prezentată și concluzia medicală confirmativă în cazul persoanelor care au suportat COVID-19, în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a 180-a zi (6 luni). Frontiera poate fi trecută și cu un act confirmativ de prezență a anticorpilor anti-COVID-19, prezentat în una dintre limbile română, engleză, franceză, germană, italiană sau rusă. Actul confirmativ este valabil pe durata perioadei de 90 de zile de la data efectuării investigației.

Cei care nu prezintă unul din aceste documente vor fi obligate să respecte regimul de carantină pentru o durată de 14 zile. Aceștia vor completa, în mod obligatoriu, fișa epidemiologică electronică, precum și vor respecta regimul de carantină pentru 14 zile, la adresa declarată. În cazul minorilor până la 14 ani, fișa epidemiologică este completată de reprezentantul legal sau de însoțitor. Regimul de carantină poate fi întrerupt după a șaptea zi, dacă persoana efectuează un test PCR COVID-19 sau test rapid de diagnostic Ag SARS CoV-2, iar rezultatul acestuia este negativ prin act confirmat.

Măsurile au fost adoptate de către Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică, care a decis prelungirea, până pe 15 martie, a stării de urgență în sănătate publică. Specialiștii fac trimitere la contagiozitatea ridicată a tulpinii Omicron.

#certificat covid #calatorii #COVID-19 #frontieră

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.