Transnistria, cuiul din talpa negociatorilor cu Gazprom. Spînu confirmă, rușii au vrut să „bage pe gât” diferendul

Termenul oferit de Gazprom în care Moldovagaz trebuie să achite plățile curente este mic, iar atitudinea companiei ruse s-a schimbat. Totodată, Gazprom a avut propuneri necomerciale în timpul negocierilor, a declarat Andrei Spînu, ministrul Infrastructurii și Dezvoltarii Regionale. în cadrul emisiunii „ÎN PROfunzime”.

Unul din subiecte era să discutăm datoria dintre Moldovagaz sau între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Federației Ruse, ceea ce noi credem că este corect. Această datorie este una comercială. Ea nu are nimic cu datoria Guvernului. Încercarea de a schimba discuția despre această datorie și a o transmite Guvernului cred că depășește cadrul comercial între Moldovagaz și Gazprom. Asta a fost unul dintre subiecte” a explicat Spînu.

Ministrul a spus că regiunea din stânga Nistrului a fost un subiect pe care Federația Rusă a încercat să-l includă în agenda negocierilor a prețului la gaz.

Un alt subiect era cel despre zona transnistreana. Noi am refuzat și nu am avansat pe aceste discuții. În momentul în care se încerca să se aducă un subiect care depășește discuția contractului la gaz, noi nu am discutat pentru că nu ține de contract”, a precizat Spînu.

Chișinăul a trecut în luna octombrie a anului 2021 printr-o criză a gazelor când a expirat contractul de livrare cu Gazprom și a fost redusă cantitatea de gaze cu 35%. În rezultat, autoritățile moldovene au cumpărat gaz de la mai multe companii străine. Concernul rus insista pe prețurile de piață, care în prezent sunt de circa 1000 USD pentru mia de metri cubi. Însă în rezultatul intervenției oficialilor occidentali, Moscova a ajuns la un compromis cu Chișinăul, la un preț de 450 USD pentru mia de metri cubi.

#negocieri #gaz #contract

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deficitul bugetar al Republicii Moldova a ajuns, în primele cinci luni ale anului 2025, la 6,83 miliarde de lei – în creștere față de luna aprilie, când era de 3,91 miliarde lei. Datele oficiale publicate de Ministerul Finanțelor arată o majorare accelerată a cheltuielilor, în timp ce veniturile nu țin pasul cu ritmul de creștere.

În perioada ianuarie–mai, veniturile totale ale bugetului de stat au constituit 29,5 miliarde lei, în timp ce cheltuielile și activele nefinanciare s-au ridicat la 36,35 miliarde lei – cu 19,2% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut.

Pentru acoperirea decalajului, autoritățile s-au bazat în principal pe împrumuturi de pe piața internă, în valoare de 9,9 miliarde lei. Sursele externe, însă, au înregistrat un sold negativ de 3,7 miliarde lei, semn că sprijinul extern întârzie sau este insuficient pentru a susține planul bugetar actual.

Chiar dacă bugetul asigurărilor sociale a fost executat cu un excedent de peste 1,3 miliarde lei, iar veniturile în acest sector au crescut cu 18,1%, efortul bugetar general este puternic afectat de cheltuielile tot mai mari.

Și în cazul fondurilor pentru asigurarea obligatorie de asistență medicală s-a înregistrat un deficit important – de aproape 1,5 miliarde lei, în ciuda unei creșteri a veniturilor cu peste 26% față de anul precedent.

Executivul anunță că soldurile disponibile în conturile publice, la 31 mai, totalizau 5,46 miliarde lei, dintre care doar 1 miliard provin din proiecte finanțate din surse externe.