Anastasia Radzinskaya, o fetiță în vârstă de șapte ani din Rusia a câștigat peste 2 miliarde de ruble în 2021 (circa 23 de milioane de euro) din Youtube. Potrivit revistei Forbes, ea a fost inclusă în TOP-ul celor mai plătiți youtuberi în 2021.
Anastasia are aproape 90 de milioane de abonați pe canalul său de YouTube „Like Nastya”.
Ea a început prin a posta recenzii pentru jucării, dar acum vlogurile și videoclipurile ei muzicale cresc în popularitate, iar câștigurile ei au crescut la 28 de milioane de dolari în 2021. Videoclipurile ei adună milioane de vizualizări.
După cum a raportat revista de afaceri Forbes, Nastya a vândut anul trecut drepturile pentru vechile ei videoclipuri de pe YouTube către Spotter pentru bani în avans (și-a păstrat în același timp drepturile asupra conținutului nou). Ea a introdus, de asemenea, o linie de marfă și o colecție NFT.
În pragul alegerilor parlamentare din 2025, spațiul informațional al Republicii Moldova devine tot mai tensionat, iar influența rețelelor sociale crește semnificativ. Declarația a fost făcut de Petru Macovei, directorul Asociației Presei Independente, într-un interviu pentru grupul de presă REALITATEA.
Potrivit expertului, manipularea opiniei publice prin intermediul Telegram, TikTok și al influencerilor devine tot mai vizibilă, iar provocarea majoră pentru societate este lipsa de gândire critică și de educație media.
„Ca de obicei, înainte de alegeri, situația din spațiul informațional devine mai tensionată, pentru că există încercări ale unor forțe politice de a influența piața media”, afirmă Macovei.
Acesta subliniază că în prezent manipularea are loc mai mult prin rețele sociale și platforme online decât prin canalele media tradiționale.
„Consiliul Audiovizualului își face bine treaba, dar internetul și rețelele sociale nu sunt reglementate, iar orice tentativă de reglementare întâmpină o opoziție puternică”, adaugă el.
Macovei atrage atenția asupra rolului sporit al platformelor Telegram și TikTok. În ceea ce privește mesajele de propagandă, expertul menționează narațiunile repetate privind „militarizarea țării” și presupusa intenție de implicare a Moldovei în războiul din Ucraina împotriva Rusiei.
De asemenea, persistă miturile vechi despre „străinii care ar cumpăra terenurile moldovenești”, vehiculate la fiecare campanie electorală din ultimii ani.
Macovei afirmă că aproximativ 85% din campaniile de dezinformare sunt coordonate:
„Un narativ apare inițial pe un site anonim, este preluat de mass-media tradițională și amplificat de influenceri, ajungând astfel la sute de mii sau chiar milioane de oameni.”
Potrivit directorului API, cea mai mare problemă rămâne respingerea informațiilor verificate de către cetățeni:
„Oamenii preferă să trăiască în propriul lor balon informațional și refuză realitatea, ceea ce îngreunează lupta împotriva dezinformării.”
