Sucursala Bălți se aliniază identității de brand maib actualizate

Abordare personalizată pentru fiecare client, zone de deservire cu design inteligent, ambianță confortabilă, colorată și model operațional inovator. Acestea sunt doar câteva dintre aspectele îmbunătățite ale Sucursalei Bălți, transformată în conformitate cu promisiunea maib de brand orientat către clienți.

Giorgi Shagidze, președintele maib:

„Obiectivul principal pe care îl urmărim în transformarea sucursalelor maib este oferirea unor experiențe reînnoite clienților – experiențe care derivă din strategia noastră orientată către client, transparență, inovare, agilitate, profesionalism, încredere și spirit de echipă. Ne propunem să fim nu doar o bancă, ci un partener pentru întreaga viață a clienților, să fim aproape de oameni, de familiile şi afacerile lor orice ar face și oriunde s-ar afla. Sucursala Bălți este una dintre cele mai mari din rețeaua noastră și ne bucurăm că clienții din această regiune vor beneficia de servicii și produse bancare mai bune. Interacțiunea lor cu maib va deveni și mai simplă, rapidă și ușoară.”

Primul lucru pe care clienţii maib îl vor observa este stilistica exterioară și interioară, care a devenit mai prietenoasă, primitoare, transparentă, comodă și adaptată necesităților și așteptărilor clienților. Moderne și simplificate au devenit și zonele de deservire, unde clienții pot realiza operațiuni de sine stătător, pot solicita suportul consultantului clienți care va determina necesitățile individuale privind serviciile bancare, le va oferi sprijin, consultanță și îi va ghida către una dintre cele 4 zone speciale.

Zona de autoservire – dedicată operațiunilor bancare rapide pentru clienții care își doresc să facă autonom și în timp redus anumite operațiuni la terminale de plată, cum ar fi: achitarea facturilor, achitarea creditului, verificarea contului, depunerea numerarului în cont etc.

Zona tranzacțională – permite facilitarea mai multor operațiuni la un singur ghișeu, cu o deservire mai rapidă pentru o listă vastă de operațiuni și, implicit, economie de timp prețios pentru toată lumea.

Zona consultativă este una semi-privată, facilitând comunicarea directă, analizarea necesităților și planurilor complexe personale sau de dezvoltare a afacerii. Această zonă este mai relaxantă, potrivită pentru luarea deciziilor importante, precum cele legate de creditele ipotecare, de afaceri sau altele asemănătoare.

Zona premium – reflectă un concept inedit, punând la dispoziţia clienţilor servicii exclusiviste, experienţe unice în condiţii de maxim confort şi privilegii speciale. Fiecare client Premium Banking va fi asistat de un manager personal și va beneficia de o gamă de facilități combinate în cele mai optime moduri – servicii de concierge, linie telefonică dedicată, aplicație mobilă personalizată, servicii bancare individuale și produse în condiții preferințiale, evenimente dedicate, programe de bonusuri și alte beneficii.

Aliona Stratan, prim-vicepreședintă maib:

„Suntem încântați să anunțăm că odată cu renovarea Sucursalei Bălți am dezvoltat în premieră conceptul de serviciu Premium Banking pentru clienții persoane fizice. Acesta definește nu doar gama de produse dedicată, dar și modelul operațional de activitate prin implementarea conceptului ONE STOP SHOP. Confidențialitatea, siguranța, confortul și eficiența reprezintă atribute esențiale prin care serviciul Premium Banking se face remarcat. Acum vom fi și mai aproape de clienții noștri, ajutându-i să se bucure de orice etapă a vieții lor”.

Sucursala Bălți este amplasată pe strada Pușkin nr. 56/a, municipiul Bălţi, fiind la dispoziţia clienţilor în fiecare zi de luni până vineri, între ora 08:30 și 16:30.

Pentru mai multe detalii și informații despre noua identitate de brand maib accesați linkul.

Despre maib

Maib este cea mai mare bancă din Moldova, cu 59 de sucursale și 86 de agenții pe întreg teritoriul țării. Dintre acestea – 22 de sucursale și 32 de agenții se află în Chișinău, iar 37 de sucursale și 54 de agenții sunt distribuite uniform pe întreg teritoriul țării.

Prin rețeaua sa vastă de sucursale, maib deservește circa un milion de clienți – corporații, întreprinderi mici și mijlocii, persoane fizice.

#sucursala #balti #brand #MAIB

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță cere Guvernului să facă publice datele cu privire la achizițiile de valori mobiliare de stat de către întreprinderile de stat, după creșterea volumului plasamentelor în VMS din ultimul an.

Ioniță susține, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA, că o parte importantă a valorilor mobiliare de stat a ajuns să fie cumpărată de investitori nebancari și spune că autoritățile ar trebui să precizeze cât din aceste plasamente revine companiilor controlate de stat.

„Întrebarea mea este: câte întreprinderi de stat au cumpărat valori mobiliare? (…) Vreau să văd câte întreprinderi de stat creditează statul”, a declarat economistul.

Potrivit lui, problema apare în situația în care o întreprindere de stat dispune de lichidități, dar în loc ca o parte a acestor bani să ajungă la buget sub formă de dividende, compania îi investește în titluri emise chiar de stat.

„Dacă are bani, acestea sunt venituri ale lui, din care plătești dividende la bugetul de stat. Și tu nu dai dividendele, dar îi dai statului cu împrumut”, a explicat Ioniță.

Economistul admite că întreprinderile pot avea temporar lichidități excedentare care trebuie administrate, însă consideră necesară o imagine clară asupra dimensiunii acestor plasamente.

„Dacă ne trezim că întreprinderile de stat creditează Guvernul cu 2-3 miliarde de lei, ce înseamnă asta?”, a întrebat Ioniță.

În discuție a fost menționat și Energocom. Ioniță a făcut referire la informații potrivit cărora compania ar fi deținut valori mobiliare, dar a precizat că Energocom a negat că ar fi utilizat finanțarea BERD pentru achiziția VMS. Economistul a insistat că este nevoie de date detaliate privind originea banilor și tipul plasamentelor efectuate.

Datele Băncii Naționale arată că piața valorilor mobiliare de stat a cunoscut o extindere în 2025. Doar în trimestrul IV, Ministerul Finanțelor a pus în circulație VMS în valoare de 14,6 miliarde de lei, iar volumul VMS emise pe piața primară a crescut cu 30% față de perioada comparabilă.