Mișcări tectonice la ANRE. Directorul va fi ales în baza unui nou regulament

Comisia economie, buget și finanțe a aprobat Regulamentul privind procedura de organizare şi desfășurare a concursului public pentru selectarea candidatului la funcția de Director al Consiliului de administrație al Agenției Naționale de Reglementare în Energetică (ANRE).

Președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Dumitru Alaiba, a explicat că modificările în procedura de selectare a candidatului au ca scop creșterea nivelului de transparență a concursului public. În special, a fost schimbată grila de evaluare pentru a extinde spectrul candidaților eligibili.

Totodată, Dumitru Alaiba a specificat că noul regulament nu vine în contradicție cu procesul de comasare a ANRE și Consiliului Concurenței, reformă care va continua gradual.

În conformitate cu noul regulament, termenul maxim pentru depunerea dosarelor de către candidații la funcția de Director al Consiliului de administrație al ANRE este 21 februarie 2022. Ulterior, în ședință deschisă, comisia va examina dosarele candidaților şi va aproba decizia cu privire la admiterea acestora la concurs.

Candidaţii admişi se vor prezenta pentru audiere în cadrul unei şedinţe deschise, în ordinea depunerii documentelor de participare la concurs.

Vor fi selectați candidaţii care au acumulat punctajul cel mai înalt. În cazul în care câțiva candidați vor obține un punctaj final egal, comisia va decide, cu votul majorității, cel mai potrivit candidat.

Potrivit regulamentului, candidații la funcţia de director al Consiliului de administraţie al ANRE trebuie să deţină cetăţenia Republicii Moldova, să aibă studii superioare în domeniul tehnic, economic, financiar sau juridic şi experienţă de lucru de cel puţin 10 ani în unul dintre domeniile menţionate, dintre care cel puţin 3 ani în funcţii de conducere în instituții publice sau întreprinderi din sectoarele reglementate de ANRE.

#regulament #Director #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.