Germania caută lucrători: economia încetinește dramatic! Vrea să atragă anual 400.000 de muncitori calificați străini

Noul guvern de coaliție din Germania dorește să atragă anual 400.000 de muncitori calificați din străinătate pentru a face față atât dezechilibrului demografic, cât și deficitului de forță de muncă în sectoare cheie, care riscă să submineze redresarea după pandemia de coronavirus.

„Deficitul de lucrători calificați a devenit atât de grav până acum încât încetinește dramatic economia noastră”, a declarat Christian Duerr, liderul parlamentar al partidului co-guvernamental Democrații Liberi. „Putem ține sub control problema forței de muncă în curs de îmbătrânire doar printr-o politică modernă de imigrație. Trebuie să atingem cât mai repede posibil pragul de 400.000 de lucrători calificați din străinătate”, a adăugat Duerr.

Social-democrații cancelarului Olaf Scholz, libertarienii de la FDP ai lui Duerr și ecologiștii de la Verzi au convenit în acordul lor de coaliție asupra unor măsuri precum un sistem de puncte pentru specialiștii din țări din afara Uniunii Europene și creșterea salariului minim național la 12 euro (13,60 dolari) pe oră pentru a face mai atractivă munca în Germania.

Institutul Economic German, favorabil angajatorilor, estimează că forța de muncă se va reduce cu peste 300.000 de persoane în acest an deoarece sunt mai mulți angajați în vârstă care se pensionează decât tineri care intră pe piața muncii.

Se preconizează că acest decalaj se va mări la peste 650.000 în 2029, lăsând un deficit acumulat de persoane de vârstă activă în 2030 de aproximativ 5 milioane de persoane. Numărul germanilor care au un loc de muncă a crescut la aproape 45 de milioane anul trecut, în ciuda pandemiei de coronavirus.

După decenii de rate scăzute ale natalității și de migrație inegală, o forță de muncă în scădere reprezintă o bombă cu ceas demografică și pentru sistemul public de pensii din Germania, în care mai puțini angajați sunt împovărați cu sarcina de a finanța pensiile unei mase tot mai mari de pensionari care se bucură de o speranță de viață mai mare.

#muncitori calificati #forta de munca #Germania #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Granturile încasate de Republica Moldova s-au redus drastic, de la 4,3 miliarde de lei în perioada de referință a anului trecut la numai 775 de milioane de lei în 2026. Diferența este de aproximativ 3,5 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o prăbușire de 82%. Președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, susține că această evoluție este explicată prin diminuarea sprijinului financiar excepțional oferit de partenerii europeni în ultimii ani și avertizează că Republica Moldova nu poate conta la nesfârșit pe donațiile externe pentru acoperirea cheltuielilor bugetare.

În cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV, Spatari a fost întrebat de ce Republica Moldova primește mai puține granturi, în condițiile în care încasările au coborât la mai puțin de o cincime din nivelul înregistrat în perioada similară a anului precedent.

„Am avut o perioadă în care am fost ajutați mult de statele europene pentru a face față crizelor și situațiilor dificile. Dacă o să ne uităm pe termen lung, veți vedea că granturile pe care le-a primit Republica Moldova în ultimii cinci ani depășesc cu mult ceea ce a primit Moldova înainte de anul 2020”, a declarat parlamentarul.

Potrivit lui Spatari, sprijinul financiar acordat de statele europene a crescut în ultimii ani, în special pe fondul crizelor energetice și al riscurilor de securitate cu care s-a confruntat Republica Moldova.

Deputatul nu a precizat de câte ori au crescut granturile în comparație cu perioada anterioară anului 2020, dar a afirmat că diferența este una mare.

„Nu vreau să vă dau acum un multiplicator, dar e un factor mare. E vorba de un multiplu de câteva ori. Țările Uniunii Europene au înțeles că trebuie să ajute Moldova, care este un stat vulnerabil la șocurile externe, șocurile energetice și pentru că trebuie să ne întărim capacitatea de securitate”, a explicat președintele Comisiei economie, buget și finanțe.

Spatari a invocat inclusiv vulnerabilitățile din domeniul securității cibernetice, subliniind că evoluțiile recente demonstrează necesitatea unor investiții suplimentare pentru protejarea infrastructurii statului.

„Securitatea cibernetică, iată, vedeți că nu este garantată niciodată. Din păcate, trăim niște timpuri dificile și în continuare avem vulnerabilități”, a afirmat deputatul.

Totuși, parlamentarul consideră că diminuarea treptată a granturilor externe trebuie privită și în contextul revenirii la un model de finanțare în care statul își acoperă cheltuielile preponderent din propriile venituri.

„Statele ne-au ajutat, dar la un moment dat vom reveni la o situație mai mult sau mai puțin normală. Pentru că o normalitate este atunci când cheltuielile proprii ale statului se acoperă din bugetul propriu, din încasările proprii”, a explicat Spatari.

Președintele comisiei parlamentare a atras atenția că granturile reprezintă fonduri nerambursabile, acordate de partenerii externi, și nu pot constitui o sursă permanentă de finanțare a cheltuielilor publice.

#Granturi #bani #UE