Moldovenii - cu buzunarele goale, pantalonii rupți și cu cel mai mic cost al vieții din Europa

La costul vieții, Republica Moldova figurează, în anul 2021, pe penultimul loc în Europa, pe locul 41 din 40 state europene și pe locul 123 din 139 de state analizate pe site-ul numbeo.com. Cu un index de 30,35 ne plasăm între Ucraina (30,71) și Bosnia și Herțegovina (27,05). La nivel mondial ne situăm între Nigeria (30,49) și Paraguay (30,20).

Din perspectivă mondială, ne plasăm pe locul 123, iar numbeo.com zice că la noi se trăiește ceva mai ieftin decât în Belarus (index 30,89), Ucraina (30,71) sau Nigeria (30,49), dar mai scump decât în Georgia (30,18), Azerbaidjan (29,73), Egypt (29,52).

Clasamentul și poziționarea relativă pleacă de la costurile din viața reală consemnate la alimente de bază, costul locuințelor, chirii, utilități, transport, haine, activități recreative etc. plus salariile nete raportate de un număr considerat a fi suficient de mare de contributori, datele fiind prelucrate de cel mai mare site de profil din lume.

La capitolul chirie, indicele este e 8,70 printre cele mai mici (locul 24). Nivelul prețurilor au plasat Republica Moldova pe locul 6 cu un indice de 24,96. Prețurile din restaurante, arată numbeo, statistic sunt mici – locul 42 cu un indice de 27,10. Puterea de cumpărare în Republica este relativ mică, ,în condițiile în care țara are un indice de 33,43 și s-a clasat pe locul 63.

Astfel, ajungem să fim în poziția neașteptată de țară din Europa cu cel mai mic cost al vieții, deși nu avem cele mai mici prețuri. Dincolo de gradul inerent de aproximare și relevanța diminuată pentru medie de o repartiție cam inegală a veniturilor față de alte state europene, este o configurație la care ar trebui să luăm aminte pentru a vedea dacă reușim să o păstrăm pe viitor.

Bunăstarea precară a populației se manifestă și printr-un nivel înalt al sărăciei. În prezent, peste ¼ din populația țării trăiește sub pragul sărăciei, iar Republica Moldova are una dintre cele mai înalte rate ale sărăciei printre statele europene

Un studiu al „GfK Purchasing Power Europe 2021” arată că moldovenii înregistrează cel mai mic venit pe cap de locuitor de 1 892 de euro pe cap de locuitor, ceea ce reprezintă mai puțin de 13% din media europeană.

#cost #chirie #Restaurante

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.