Republica Moldova a exportat aproape 65 de mii de tone de struguri de masă. Câte tone au rămas în frigidere

24 Ian. 2022, 18:18
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
24 Ian. 2022, 18:18 // Actual //  MD Bani

Reprezentanții asociațiilor viticole din Moldova, ținând cont de noile date ale Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor ANSA, ajustează balanța producției culturii 2021. Conform calculelor departamentului pe baza certificatelor fitosanitare eliberate, la finele anului trecut au fost exportate din țară aproape 65 de mii de tone de struguri de masă din recolta 2021 (în anul precedent, exporturile de struguri din recolta din 2020 a fost de puțin peste 30 de mii de tone), scrie EastFruit.

De asemenea, cel puțin 10.000 de tone de struguri de masă, în special soiul „Moldova”, au fost acceptate de crame pentru procesare anul trecut. În frigiderele întreprinderilor comerciale și agricole la începutul lunii ianuarie 2022, conform operatorilor pieței de fructe, au rămas aproximativ 8-9 mii de tone de produse. Câți struguri de masă consumă pe an „piața proaspătă” internă, experții nu pot calcula în mod fiabil, dar cu siguranță este vorba de zeci de mii de tone.

În total, potrivit conducerii Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Struguri de Masă, recolta acesteia a depășit anul trecut 100.000 de tone. Aceasta este o prognoză optimistă (va fi confirmată sau infirmată statistic după analizarea rapoartelor întreprinderilor agricole). Anterior, în octombrie-noiembrie anul trecut, unele organizații de producători agricoli considerau că recolta 2021 a culturii de masă nu va depăși 83-85 mii tone. În 2020, au fost colectate aproximativ 65 de mii de tone de struguri.

Soldurile de mărfuri ale produselor depozitate în prezent în frigidere, potrivit comercianților, variază foarte mult ca calitate. O proporție semnificativă de struguri se degradează rapid. Cu toate acestea, există încă o mulțime de produse de înaltă calitate. Exportatorii susțin că nu mai este ușor să găsești un cumpărător pentru aceste produse. În Rusia, în mijlocul iernii, cererea de struguri scade în mod tradițional. În Uniunea Europeană, există un anumit interes pentru strugurii negri cu sâmburi doar în Germania și Polonia. Comercianții speră să găsească cumpărători pentru acesta în Orientul Mijlociu, dar consideră că șansele nu sunt foarte mari.

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.