Bâta și portofelul. Transautogaz ridică din umeri la scumpirea gazului: Moldovagaz a solicitat ANRE majorarea tarifului

Costul metrului cub de metan la stațiile de alimentare a ajuns la 17,60 lei pentru un metru cub și a stârnit nemulțumirea șoferilor de taxi. Transautogaz a emis o declarație în care justifică majorarea pe care a operat-o.

Piețele energetice globale și europene, inclusiv piața carburanților pentru motoare, se confruntă cu o perioadă de prețuri ridicate. Gazele naturale au devenit foarte solicitate pentru consumul industrial și casnic în Europa, ceea ce a afectat și prețurile metanului pentru automobile. În Ucraina, costul metanului a ajuns la 45 grivne pe 1 m3 (29 lei), în Italia, care este lider european în utilizarea metanului ca combustibil pentru motor, prețurile sunt stabilite la 1,15-1,40 euro pe 1 m3 (24-29 lei)”, explică Transgaz.

Totodată, operatorul de gaze justifică majorarea și prin faptul că prețul gazelor naturale comprimate este afectat de diverși factori, inclusiv costul achiziționării gazelor naturale, costul energiei electrice necesare funcționării echipamentelor compresoare. Ghidată de principiile pieței, compania poate decide să mărească prețul și pe baza așteptărilor. Aceasta este o practică mondială obișnuită pentru a asigura viitoare creșteri ale prețurilor. În acest caz, solicitarea oficială a furnizorului de gaze naturale către ANRE de majorare a tarifului de la 1 ianuarie 2022 a fost factorul care a influențat decizia de modificare a prețului metanului din 22 ianuarie 2021.

La fiecare creștere a prețului metanului, compania respectă etica comercială, nedepășind proporția de modificare a tarifului de cumpărare și a prețului de vânzare. Prima rundă de majorare de la 8,00 lei la 13,10 lei – la 10 noiembrie 2021, creșterea prețului de vânzare a fost în valoare de 4,72 lei pe 1 m3 fără TVA, în timp ce tariful de achiziție pentru compania noastră a crescut în medie cu 5,22 lei pe 1 m3 fără TVA. Ultima rundă de majorare de la 13,10 lei la 17,60 lei – la 22 ianuarie 2022, creșterea prețului de vânzare a fost în valoare de 4,16 lei pe 1 m3 fără TVA, în timp ce tariful de achiziție pentru compania noastră în medie poate crește de la 1 ianuarie 2022 cu 4,18 lei pe 1 m3 fără TVA”, mai spune operatorul de gaze.

Eventuala reglementare a prețurilor la metan pentru vehicule în contextul liberalizării treptate a pieței gazelor naturale în Republica Moldova va duce cu siguranță la scăderea interesului pentru investițiile în stații noi și modernizarea stațiilor vechi din partea operatorilor, al căror număr este deja neglijabil în Moldova”.

Astăzi, 24 ianuarie, ANRE a emis o declarație în care spune că a sesizat Consiliul Concurenței vizavi de majorarea operată de Transautogaz.

#scumpire #gaz #tarife

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.