UPDATE: Curtea de Conturi auditează Moldovagaz. Soția lui Chetraru, contabilă la ChișinăuGaz

UPDATE: Violeta Balan de la serviciul de presă al Curții de Conturi a declarat pentru bani.md că vicepreședintele Curții de Conturi, Viorel Chetraru a depus o declarație privind conflictele de interese și dânsul na va participa la exminarea raportului final de audit. Totodată, toți angajații care participă la audit, la inițierea procedurii, au depus deja declarații ale conflictelor de interese.

În scopul asigurării independenţei angajatului din cadrul Curții de Conturi, până la demararea misiunii de audit, acesta, în mod obligatoriu, completează și semnează Declaraţia de independență (conform Modelului anexat), care oferă informaţii despre funcţiile, relațiile și/sau interesele deţinute de către angajat în raport cu entitatea/-țile auditată/-e. Printre circumstanțele care ne pot afecta independenţa se numără: relaţiile de natură familială şi/sau personală cu angajații/conducerea entităţii/-lor auditate, deținerea unor funcții în cadrul entității auditate etc. Declarația de independență va fi semnată în două exemplare, dintre care un exemplar al acesteia va fi prezentat gestionarului Registrului Declarațiilor de independență ale auditorilor publici, iar al doilea – va fi anexat în dosarul misiunii de audit corespunzătoare. De asemenea, membrii CCRM, în mod obligatoriu, semnează o declarație privind conflictul de interese, în caz dacă există un asemenea conflict și nu participă la examinarea și aprobarea raportului de audit respectiv”, se spune în declarația Curții de Conturi.

Curtea de Conturi auditează companiile din domeniul gazului indiferent de participația statului, inclusiv la Moldovagaz. Cel mai interesant este că, potrivit lui Andrei Spînu, ministrul Infrastructurii, „soția vicepreședintelui Curții de Conturi, Viorel Chetraru este contabilă la ChișinăuGaz”.

Ministrul spune că vede o problemă în acest lucru și spune că Viorel Chetraru ar trebui să se abțină de la luarea deciziei privind raportul de audit.

Anterior, și expertul în energetică, Sergiu Tofilat punea la îndoială raportul de audit al Curții de Conturi, care urmează să fie prezentat plenului instituției.

Mă refer aici la dl Lupu și la dl Chetraru, care au deservit regimul lui Plahotniuc, în cazul dlui Chetraru mai este și un conflict de interese, căci are rude care activează în sectorul gazelor. Poate este cazul mai întâi să schimbăm conducerea acestei instituții ca să avem, într-adevăr, o atitudine obiectivă, în al doilea rând, mi-e greu să spun care este nivelul de pregătire al specialiștilor și, mai ales, de remunerare, care este motivația lor, pentru că atunci când tu ai specialiști plătiți cu 7-8 mii de lei și el semnează o hârtie sau ascunde alta și-și face salariu pe 10 ani, este destul de complicat să te aștepți la un rezultat obiectiv”, declara Tofilat.

Curtea de Conturi auditează investițiile și cheltuielile capitale în sectorul gazelor naturale. Iar entitățile auditate, indiferent de tipul de proprietate și forma organizatorico-juridică, indiferent dacă statul are participație majoritară sau nu în cadrul acestora, vor asigura prezentarea informațiilor, datelor și documentelor necesare în formatul și termenul solicitat de Curtea de Conturi.

#audit #Curtea de Conturi #conflict

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.

#angajati #salarii #stat