Milioane de la stat pentru IMM-uri. ODIMM: Vor fi lansate programe noi de susținere a mediului de afaceri

În cadrul unei conferințe de presă organizată de Ministerul Economiei și Organizația pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM), Dumitru Pîntea, director general ODIMM a prezentat programele de susținere a IMM-urilor.

Astfel, în 2022, vor fi alocați bani pentru programe deja existente, precum „PARE 1+1”, START pentru tineri, Femei în Afaceri, etc. De asemenea vor fi lansate și programe noi.

Astfel, în 2022, din bugetul de stat vor fi alocate 140 de milioane de lei pentru susținerea afacerilor. Cei mai mulți bani vor fi alocați pentru programul „PARE 1+1”, 30 de milioane de lei, care va avea și un nou subprogram „PARE „1+2”, care se dezvoltă la moment.

De asemenea, 20 de milioane de lei vor fi alocați pentru programul START pentru TINERI. Câte 15 milioane de lei vor fi acordați pentru ecologizarea întreprinderilor mici și mijlocii cât și pentru suplimentarea fondului de garantare a creditelor.

Potrivit directorului general al ODIMM, în 2022 vor fi lansate câteva programe noi:

A doua șansă;
Digitalizare;
Clustere;
Turism rural;
Întreprinderi sociale.

Pentru aceste programe vor fi alocate în total 35 de milioane de lei. Cel mai mulți bani se vor aloca pentru programele „A doua șansă” și „Digitalizare”, 15 milioane de lei și respectiv 10 milioane de lei.

De asemenea, Dumitru Pîntea a declarat că suma alocată pentru aceste programe ar putea crește datorită suportului oferite de Uniunea Europeană, USAID și alte organizații internaționale.

Pentru companiile care deja își desfășoară activitatea de cel puțin un an, în luna aprilie, va fi lansat un apel unde se vor putea obține granturi de 15 milioane de lei.

#programe #ministerul economiei #start pentru tineri #pare 1+1 #odimm #IMM #Afaceri #Femei în afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.