Musk: Aș mânca un happy meal în fața televizorului, dacă McDonald’s ar accepta Dogecoin. Prețul criptomonedei a crescut

McDonald’s, cunoscutul lanț de restaurante de tip fast-food american, a încercat să interacționeze cu comunitatea crypto, iar momentul a fost speculat de excentricul miliardar Elon Musk, ocazie cu care prețul Dogecoin a crescut imediat.

Prețul criptomonedei care a luat naștere în urma unei glume lansate pe internet a crescut imediat cu 8% în urma unui simplu tweet al lui Elon Musk, ajungând la 0,1445 dolari, potrivit datelor de la CoinMarketCap, citate de BusinessInsider.

McDonald’s a întrebat comunitatea crypto „ce face”, într-un moment în care s-a intrat într-o frenezie a vânzărilor de criptomonede, iar Elon Musk a răspuns spunând că „ar mânca un happy meal în fața televizorului, dacă McDonald’s ar accepta Dogecoin”, ca formă de plată.

Dogecoin este a zecea cea mai valoroasă criptomonedă, fiind evaluată la aproximativ 18,5 miliarde de dolari. Tesla acceptă Dogecoin ca formă de plată pentru o parte din mărfurile sale și a acceptat temporar și bitcoin ca formă de plată pentru mașinile sale electrice anul trecut.

Tweet-ul celor de la McDonald’s prin care încerca să atragă atenția celor care sunt conectați la piețele crypto nu a venit întâmplător. O glumă des întâlnită în comunitatea crypto, în special în perioadele în care prețurile scad, este aceea că, pierderile cauzate de scăderea prețurilor, i-ar forța pe mulți să ajungă să „întoarcă burgeri la McDonald’s”, adică la un job nu foarte apreciat.

Cum prețul criptomonedelor a continuat să scadă, McDonald’s a încercat să facă la rândul lor o glumă, atrăgând atenția comunității și crescându-și expunerea pe piață, doar că Elon Musk a profitat și mai mult de tweet-ul lor, ajutând dogecoin să se aprecieze.

Elon Musk se implică destul de des în evoluția Dogecoin, reacțiile lui influențând adesea prețul monedei virtuale, care a luat naștere dintr-o glumă în spațiu virtual.

#McDonalds #dogecoin #criptomonede #Elon Musk

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.