Oleg Budza: „Este necesar de a promova și susține deschiderea afacerilor”. Ce mai solicită CNSM

Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) susține că este relevant ca acțiunile care ar viza subvenționarea directă a salariilor în cazul situațiilor de suspendare a activității, staționare sau șomaj tehnic al lucrătorilor să continue. Este vorba despre cel puțin cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real al economiei – 2 935 de lei. În acest context, CNSM a înaintat o scrisoare către premierul interimar, Aureliu Ciocoi.

Sindicatele menționează că datorită acestor acțiuni va fi menținută relația de muncă dintre angajator și lucrător și, ulterior, ar permite o revenire mai ușoară la activitatea normală a unităților economice.

Potrivit sindicatelor cel mai mult au nevoie de ajutor părinții ai căror copii frecventează școala, însă activitatea acestora a fost restricționată și tinerii.

Potrivit CNSM, urmează a fi elaborat un mecanism de susținere a părinților cu copii care frecventează aceste instituții.

Președintele Confederației, Oleg Budza, susține că pentru a menține tinerii pe piața muncii internă este necesar de a promova și susține pe larg deschiderea afacerilor proprii, inclusiv prin acordarea unor credite preferențiale cu rată redusă a dobânzii, precum și includerea tinerilor în programe de recalificare și de formare profesională.

„Salariul rămâne a fi o sursă importantă de venit și lipsa lui afectează semnificativ nivelul de trai al lucrătorilor. Din aceste considerente, este necesară menținerea ritmului de creștere a salariilor și neadmiterea acumulării restanțelor la plata salariilor”, a accentuat Budza, citat într-un comunicat de presă al CNSM.

Sindicaliștii mai propun și alte măsuri privind simplificarea procedurilor de înregistrare a șomerilor la ANOFM și identificarea soluțiilor de majorare a bugetului pentru alocațiile de șomaj; intensificarea măsurilor de asigurare a securității și sănătății în muncă, nemijlocit care se referă la prevenirea infectărilor la locul de muncă. De asemenea, este vorba despre promovarea negocierilor colective și reglementarea situațiilor dificile create de pandemie prin încheierea contractelor colective de muncă.

#CNSM #scrisoare #suport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la un profit de 29 miliarde de dolari în 2021, înainte de izbucnirea războiului din Ucraina, gigantul energetic rus Gazprom a ajuns în 2023 la pierderi totale de 6,9 miliarde de dolari, din cauza pierderii exporturilor pe piața europeană ca sancțiune pentru declanșarea războiului de către Moscova.

Gazprom a anunțat joi că a trecut pe o pierdere netă de 629 de miliarde de ruble (6,9 miliarde de dolari) în 2023, aceasta fiind prima sa pierdere anuală în mai bine de 20 de ani, pe fondul scăderii comerţului cu gaze naturale cu Europa, cândva principala sa piaţă de vânzare, transmite CNBC.

Rezultatele evidenţiază declinul dramatic al Gazprom, care de la prăbuşirea Uniunii Sovietice a fost una dintre cele mai puternice companii ale Rusiei, adesea folosită ca pârghie pentru a rezolva disputele cu vecinii săi, precum Ucraina şi Republica Moldova Moldova.

Analiştii se aşteptau la un profit net de 447 de miliarde de ruble, potrivit agenţiei de presa Interfax.

Conform analizei Reuters, a fost prima pierdere anuală a Gazprom de la sfârşitul anilor 1990/începutul anilor 2000, când Alexei Miller, un aliat al preşedintelui Vladimir Putin, a preluat compania în 2001.

Pierderea Gazprom din 2023 a urmat unui profit net de 1.200 miliarde de ruble în 2022.

Compania, cu sediul în prezent la Sankt Petersburg, a înregistrat pierderi mari la sfârşitul anilor 1990, după ce a acumulat datorii în valută, umflate în ruble de criza financiară din 1998.

Acţiunile Gazprom la Moscova au scăzut cu aproximativ 3,3% în urma publicării rezultatelor.

Exporturile de gaze ale Rusiei către Europa, cândva piaţa sa primară de export, s-au redus din cauza consecinţelor politice ale conflictului din Ucraina, în timp ce Gazprom, care deţine monopolul conductelor de gaze în străinătate, a fost cea mai tangibilă victimă a sancţiunilor occidentale.

Gazprom a fost, de asemenea, implicată într-un program amplu de aducere a gazelor naturale în gospodăriile locale.

Compania a declarat joi că a înregistrat o pierdere netă de 364 de miliarde de ruble din vânzări în 2023, în contrast cu un profit de 1.900 miliarde de ruble în 2022.

Veniturile sale totale au scăzut la 8.500 miliarde de ruble anul trecut, de la 11.700 miliarde de ruble în 2022.

Profitul de bază, sau câştigul înainte de dobânzi, impozite, depreciere şi amortizare (EBITDA), a scăzut la 618,38 miliarde de ruble anul trecut, de la 2.790 miliarde de ruble în 2022, conform calculelor Reuters.

„EBITDA pe întregul an, de 7,2 miliarde de dolari, a fost cel mai rău din ultimii 22 de ani, de când compania a raportat 7,6 miliarde de dolari în 2002”, a declarat Ronald Smith, de la agenţia de brokeraj BCS Global Markets din Moscova.

Potrivit calculelor Reuters, livrările de gaze naturale ale Gazprom către Europa au scăzut cu 55,6%, până la 28,3 miliarde de metri cubi, în 2023. Gazprom nu şi-a publicat propriile statistici de export de la începutul anului 2023.