Câți străini sunt angajați în Republica Moldova? și din ce țări sunt În ce domenii activează

22 Mart. 2021, 14:54
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
22 Mart. 2021, 14:54 // Actual //  MD Bani

În Republica Moldova peste 2200 de străini, din 89 de țări, dețin permis de ședere valabil, în scop de muncă. Biroul Migrație și Azil (BMA) a menționat pentru IPN că 80% din străinii care imigrează în Republica Moldova în scop de muncă sunt documentați în calitate de lucrători imigranți, lucrători detașați sau străini angajați în proiecte investiționale de importanță națională și proiecte de asistență externă.

Cei mai mulți dintre străini activează în construcții (construcția clădirilor, drumurilor, proiectelor de infrastructură), producerea utilajului sau accesoriilor (producerea firelor, cablurilor izolate), alimentație publică (în special patiserie), în aviație, în domeniul învățământului și sportului.

Cei mai mulți străini care sunt angajați în Republica Moldova sunt din: Turcia, Ucraina, România, Azerbaidjan, Federația Rusă și Italia. Iar cei mai puțini – câte un angajat – din: Bangladesh, Burkina Faso, Columbia, Etiopia, Iran, Malta etc.

Pe parcursul anului trecut, 1371 de străini au primit dreptul de ședere în scop de muncă, iar pentru 873 de persoane acest drept a fost prelungit. Pe parcursul aceluiași an, dreptul de ședere în scop de muncă a fost revocat la 218 persoane, iar în anul 2019 – la 216 persoane. Revocarea dreptului de ședere are loc în cazul rezilierii contractului, schimbării locului de muncă de către persoana angajată.

Pentru a putea munci în Republica Moldova, străinii trebuie să-și perfecteze permisul de ședere în scop de muncă. Actele se recepționează la Ghișeul unic de documentare a străinilor al Biroului migrație și azil, atât în municipiul Chișinău, cât și în teritoriu (mun. Bălți, mun. Comrat și mun. Cahul).

BMA susține că procedura de acordare a dreptului în scop muncă a fost simplificată, prin posibilitatea acordării dreptului de ședere străinului până la sosirea acestuia în Republica Moldova. Astfel, a fost micșorat termenul de examinare a actelor depuse pentru acordarea dreptului de ședere în scop de muncă, de la 30 zile la 15 zile și a fost redus numărul de acte prezentate. De asemenea, au fost stabilite angajamentele și responsabilitățile asumate pe propria răspundere de către beneficiarul solicitant (persoana juridică din Republica Moldova).

Angajatorul, persoana-juridică din Republica Moldova își asumă responsabilitățile și angajamentele de îndeplinire a procedurilor naționale de anunțare și de înregistrare a locurilor de muncă vacante, de asigurare a corespunderii calificării străinului, specificului profesiei și funcției pentru care urmează a fi angajat, de deținere a asigurării medicale de către străin și de respectare a angajamentelor contractuale salariale.

21 Oct. 2026, 16:10
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Oct. 2026, 16:10 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Calea Ferată din Moldova (CFM) anunță revenirea pe profit după mai mulți ani de pierderi financiare. În primele nouă luni ale anului 2026, compania a înregistrat un rezultat financiar pozitiv de 22,7 milioane de lei, față de pierderi de 320 de milioane de lei în 2024 și 85 de milioane de lei în 2025. Cu toate acestea, redresarea are loc pe fundalul unor datorii bugetare, comerciale și externe care depășesc 1,4 miliarde de lei.

Potrivit informațiilor prezentate de administrația CFM, rezultatul pozitiv a fost obținut în urma măsurilor de redresare economico-financiară, eficientizării activității și reluării unor operațiuni de transport feroviar. Întreprinderea susține că a reușit să achite integral restanțele salariale istorice, acumulate în anii precedenți, și să asigure continuitatea transportului de mărfuri.

CFM atribuie evoluția favorabilă inclusiv programelor investiționale promovate de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, cu sprijinul Guvernului.

Comparativ cu pierderea de 85 de milioane de lei raportată pentru întregul an 2025, rezultatul din ianuarie–septembrie 2026 reprezintă o diferență pozitivă de 107,7 milioane de lei. Totuși, indicatorii se referă la perioade de raportare diferite, iar rezultatul final pentru 2026 urmează să fie stabilit după încheierea exercițiului financiar.

În pofida revenirii pe profit, situația financiară a întreprinderii rămâne complicată. Potrivit datelor prezentate anterior în Parlament de Angela Popil, expertă în evaluarea patrimoniului și reorganizarea CFM, la 31 august 2026, compania avea datorii față de bugetul public național de 248,65 milioane de lei, obligații comerciale de 185,77 milioane de lei și datorii externe de aproximativ 1,012 miliarde de lei.

Cumulat, aceste trei categorii de obligații ajung la circa 1,45 miliarde de lei, de peste 63 de ori mai mult decât rezultatul financiar pozitiv raportat pentru primele nouă luni ale anului.

Datoria externă include finanțări destinate achiziției de locomotive și modernizării infrastructurii feroviare. Aproximativ 17,78 milioane de euro sunt aferente procurării locomotivelor, iar alte 31,96 milioane de euro reprezintă credite pentru dezvoltarea și reabilitarea infrastructurii, inclusiv a tronsonului Bender–Basarabeasca–Etulia–Giurgiulești.

În același timp, CFM avea de recuperat creanțe în valoare de 1,543 miliarde de lei, potrivit situației de la sfârșitul lunii august. Valoarea acestora depășește obligațiile menționate, însă recuperarea efectivă a banilor depinde de calitatea creanțelor și de capacitatea debitorilor de a-și onora plățile.

Unul dintre rezultatele evidențiate de administrația CFM este achitarea integrală a restanțelor salariale istorice. Datele prezentate în Parlament arătau deja că, la sfârșitul lunii august, întreprinderea nu mai înregistra restanțe curente față de angajați.

În paralel, CFM continuă procesul de reorganizare structurală, care presupune separarea activităților feroviare și constituirea a două societăți pe acțiuni. Reforma urmărește delimitarea responsabilităților, eficientizarea administrării și crearea condițiilor pentru o funcționare economică mai sustenabilă.

În discuțiile parlamentare anterioare au fost prezentate și cele trei componente ale viitoarei organizări a sectorului feroviar: infrastructură, transport de pasageri și transport de mărfuri, sub denumirile CFMinfra, CFMpasageri și CFMmarfă.

Administrația întreprinderii susține că va continua măsurile de atragere a unor noi fluxuri de mărfuri, utilizare mai eficientă a capacităților existente și consolidare a conexiunilor logistice.

Revenirea la un rezultat financiar pozitiv reprezintă un semnal de ameliorare a situației CFM, însă dimensiunea datoriilor acumulate arată că redresarea companiei nu este încă încheiată. Rămâne de văzut dacă profitul operațional și reorganizarea vor permite întreprinderii să își reducă obligațiile și să finanțeze investițiile necesare modernizării transportului feroviar.