Criza energetică ușurează pușculița BNM de dolari

Într-o săptămână (14-21 ianuarie) rezervele valutare ale Băncii Naționale a Moldovei s-au redus cu 75 mil. USD, la 3,797 miliarde USD, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Economiștii explică reducerea rezervelor valutare ale Băncii Naționale a Moldovei urmare a crizei energetice în care s-a pomenit Republica Moldova. Iar BNM a fost nevoită să intervină pe piața valutară urmare a cererii de valută din partea Moldovagaz pentru a achita gazul livrat de Gazprom.

Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naționale a Moldovei au înregistrat maximul istoric de 4 miliarde USD la 1 octombrie 2021.

La sfârşitul anului 2020 rezervele valutare au însumat 3,7 miliarde USD, în anul 2019 – 3,05 miliarde USD în 2018 – 2,9 miliarde USD, în 2017 – 2,8 miliarde USD, în 2016 – 2,2 miliarde USD, în 2015 – 1,756 miliarde USD, în 2014 – 2,156 miliarde USD, în 2013 – 2,8 miliarde USD, în 2012 – 2,5 miliarde USD, în 2011 – 1,965 miliarde USD, iar în 2010 – 1,7 miliarde USD.

Activele oficiale de rezervă (identice cu rezervele internaţionale brute) sunt activele disponibile în orice moment şi controlate de către Banca Naţională a Moldovei în scopul finanţării directe a dezechilibrului balanţei de plăţi, pentru reglarea indirectă a dezechilibrului balanţei de plăţi prin efectuarea intervenţiilor pe piaţa valutară în scopul realizării politicii monetare şi valuatre ale Băncii Naţionale a Moldovei, precum şi în alte scopuri. Alte active valutare sunt acele active valutare, care aparţin Băncii Naţionale a Moldovei şi care nu fac parte din activele oficiale de rezervă, şi active valutare deţinute de Guvernul Republicii Moldova.

#USD #rezerve valutare #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu dispune în prezent de o industrie de apărare în sens clasic, însă autoritățile recunosc necesitatea dezvoltării acestui sector și intenționează să valorifice industriile cu dublă utilizare care pot deveni atractive pentru partenerii internaționali. Declarația aparține lui Valeriu Mija, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, făcută în timpul unui briefing dedicat summitului NATO de la Haga.

Întrebat despre strategia națională de apărare și despre conexiunile dintre industria locală și lanțurile valorice europene și euroatlantice, Mija a confirmat că Republica Moldova „nu are industrie de apărare clasică”, dar că „lucrurile se mișcă” în direcția integrării în rețelele europene. El a subliniat că documentul strategic include obiective pentru dezvoltarea acestui sector și o cooperare mai strânsă cu Uniunea Europeană și NATO.

„Avem foarte multe industrii cu destinații duble care pot fi catalogate ca mărfuri strategice și care reprezintă interes pentru parteneri”, a explicat oficialul. Potrivit lui, Moldova acționează pe trei filiere: bilaterală, NATO și UE. În cadrul colaborării cu Bruxellesul se lucrează la ajustarea standardelor și identificarea oportunităților concrete de integrare în lanțurile de producție de apărare.

Mija a mai menționat că noua strategie se corelează cu planul de creștere economică dezvoltat de Ministerul Dezvoltării Economice, care vizează stimularea industriilor cu destinație dublă – atât pentru piața civilă, cât și pentru necesități de securitate.

„Pentru Moldova, acest efort ar însemna locuri de muncă, dezvoltare economică și creșterea rezilienței. Pentru parteneri – acces la produse strategice competitive”, a afirmat oficialul.

În contextul în care bugetele de apărare europene au scăzut de trei ori în ultimele decenii, iar cele din Asia au crescut exponențial, NATO și UE încep să investească tot mai mult în revitalizarea capacităților industriale militare. Moldova vrea să prindă acest tren și să contribuie cu propriile resurse intelectuale și capacități industriale emergente.