Criza energetică ușurează pușculița BNM de dolari

31 Ian. 2022, 09:48
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
31 Ian. 2022, 09:48 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Într-o săptămână (14-21 ianuarie) rezervele valutare ale Băncii Naționale a Moldovei s-au redus cu 75 mil. USD, la 3,797 miliarde USD, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Economiștii explică reducerea rezervelor valutare ale Băncii Naționale a Moldovei urmare a crizei energetice în care s-a pomenit Republica Moldova. Iar BNM a fost nevoită să intervină pe piața valutară urmare a cererii de valută din partea Moldovagaz pentru a achita gazul livrat de Gazprom.

Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naționale a Moldovei au înregistrat maximul istoric de 4 miliarde USD la 1 octombrie 2021.

La sfârşitul anului 2020 rezervele valutare au însumat 3,7 miliarde USD, în anul 2019 – 3,05 miliarde USD în 2018 – 2,9 miliarde USD, în 2017 – 2,8 miliarde USD, în 2016 – 2,2 miliarde USD, în 2015 – 1,756 miliarde USD, în 2014 – 2,156 miliarde USD, în 2013 – 2,8 miliarde USD, în 2012 – 2,5 miliarde USD, în 2011 – 1,965 miliarde USD, iar în 2010 – 1,7 miliarde USD.

Activele oficiale de rezervă (identice cu rezervele internaţionale brute) sunt activele disponibile în orice moment şi controlate de către Banca Naţională a Moldovei în scopul finanţării directe a dezechilibrului balanţei de plăţi, pentru reglarea indirectă a dezechilibrului balanţei de plăţi prin efectuarea intervenţiilor pe piaţa valutară în scopul realizării politicii monetare şi valuatre ale Băncii Naţionale a Moldovei, precum şi în alte scopuri. Alte active valutare sunt acele active valutare, care aparţin Băncii Naţionale a Moldovei şi care nu fac parte din activele oficiale de rezervă, şi active valutare deţinute de Guvernul Republicii Moldova.

 

10 Sept. 2026, 10:08
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Sept. 2026, 10:08 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Inflația în Republica Moldova a constituit 7% în luna august 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, însă în spatele mediei generale se ascund scumpiri la carburanți și transport. Datele Biroului Național de Statistică arată că motorina este cu peste 65% mai scumpă decât în august 2025, iar benzina cu peste 32%.

Față de luna iulie, prețurile de consum au crescut aparent modest, cu doar 0,2%. Totuși, această cifră a fost ținută jos în mare parte de ieftinirea sezonieră a fructelor și legumelor.

Bunurile nealimentare s-au scumpit într-o singură lună cu 1,3%, iar serviciile cu 0,6%, în timp ce produsele alimentare s-au ieftinit cu 1,2%.

Cel mai mare șoc a venit de la carburanți. În august, combustibilii și carburanții s-au scumpit în medie cu 6,6% față de iulie, iar motorina a înregistrat o creștere de 18,3% într-o singură lună. Benzina s-a scumpit cu 5,7%.

De altfel, carburanții au avut singuri o contribuție de aproximativ 0,42 puncte procentuale la inflația lunară, aproape dublă față de creșterea finală a indicelui general, de 0,22%. Aritmetic, fără această contribuție, restul modificărilor de prețuri ar fi tras indicele general cu aproximativ 0,2% în jos.

„Salvarea” statistică a venit din piețe și magazine. Fructele s-au ieftinit în august cu 7,5%, iar legumele cu 6,5%, cele două categorii reducând împreună inflația lunară cu aproximativ 0,43 puncte procentuale.

Pe de altă parte, alte produse alimentare au continuat să se scumpească. Ouăle au crescut cu 2,2% într-o singură lună, laptele și produsele lactate cu 0,8%, pâinea din făină de grâu cu 0,5%, iar uleiul vegetal cu 0,4%.

Situația este și mai interesantă dacă sunt analizate ultimele 12 luni. Carburanții sunt, în medie, cu 28% mai scumpi decât în august 2025. Motorina conduce detașat clasamentul, cu o majorare de 65,3%, urmată de benzină – 32,4%, gazele lichefiate – 20,2% și cărbunele – 15,7%.

Scumpirea combustibililor se regăsește deja și în costurile deplasărilor. Serviciile de transport de pasageri s-au scumpit cu 28% într-un an și cu peste 30% față de decembrie 2025.

Un alt element care apasă asupra inflației anuale este energia electrică. Tariful mediu este cu 23,7% mai mare decât în august anul trecut. În sens opus au evoluat gazele naturale, care s-au ieftinit cu 13,9%, și încălzirea centralizată, cu 17%.

Și mersul la restaurant a devenit sensibil mai scump: serviciile de alimentație publică au avansat cu 9,2% într-un an. Apa și canalizarea s-au scumpit cu 10,6%.

La produsele alimentare, cea mai mare creștere anuală este înregistrată la ouă – 11,8%. Pâinea este cu 5,8% mai scumpă, laptele și produsele lactate cu 5,7%, legumele cu 5,4%, iar uleiul vegetal cu 4,1%. Zahărul este una dintre puținele excepții, fiind cu 0,9% mai ieftin decât acum un an.

Un caz interesant îl reprezintă ouăle: deși sunt cu 11,8% mai scumpe decât în august 2025, prețul lor rămâne cu peste 22% sub nivelul din decembrie 2025, ceea ce evidențiază puternicele fluctuații sezoniere ale acestei categorii.

De la începutul anului, inflația cumulată a ajuns la 4,9%. Bunurile nealimentare s-au scumpit cel mai mult, cu 7,2%, urmate de produsele alimentare cu 3,9% și servicii cu 3%.

Datele BNS arată astfel că inflația din august a fost temperată în principal de ieftinirea sezonieră a fructelor și legumelor. În același timp, combustibilii, transportul și unele servicii continuă să exercite o presiune puternică asupra bugetelor populației, motorina fiind de departe una dintre cele mai spectaculoase scumpiri ale ultimului an.

Potrivit ultimei prognoze a BNM, inflația va rămâne peste limita superioară a intervalului-țintă până la mijlocul anului 2027. Revenirea în intervalul de 5% ±1,5 puncte procentuale este anticipată abia în trimestrul III al anului viitor, când rata anuală ar urma să coboare la 5,6%.