Economist: Criptomonedele au paralele „îngrijorătoare” cu creditele care au declanșat criza globală din 2008

31 Ian. 2022, 12:25
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
31 Ian. 2022, 12:25 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

Economistul Paul Krugman, laureat al Premiului Nobel, a lansat un avertisment amenințător cu privire la piața volatilă a criptomonedelor, comparând-o cu criza creditelor ipotecare subprime de la sfârșitul anilor 2000, relatează CNBC.

Într-un articol de opinie publicat în The New York Times, Krugman a declarat că „vede paralele inconfortabile” între criptomonede și criza subprime din SUA, care a îngenuncheat întreaga piață imobiliară și a declanșat criza financiară globală din 2007-2008.

„Există ecouri tulburătoare ale prăbușirii pieței subprime de acum 15 ani”, spune Krugman în articol, potrivit Mediafax.

Criza subprime a fost, în esență, rezultatul faptului că băncile au acordat împrumuturi unor persoane cu un risc mai ridicat, într-o perioadă în care ratele dobânzilor erau scăzute și prețurile locuințelor erau în creștere. Odată ce piața a devenit saturată, proprietarii de locuințe s-au trezit cu capitaluri proprii negative, în imposibilitatea de a-și rambursa împrumuturile, ceea ce a dus la pierderi mari pentru creditori.

Krugman spune că investitorilor în criptomonede li se vând, în mod similar, produse financiare speculative fără a înțelege cu adevărat riscurile implicate. Krugman este un cunoscut critic al Bitcoin, comparând anterior criptomoneda cu o schemă Ponzi.

Totuși, laureatul Premiului Nobel nu este convins că criptomonedele reprezintă un risc sistemic: „Cifrele nu sunt suficient de mari pentru a face asta”.

Întreaga piață cripto valorează aproximativ 1.700 de miliarde de dolari, potrivit datelor CoinGecko.

Bitcoin și alte monede digitale au scăzut puternic în ultimele săptămâni. La un preț de puțin peste 37.000 de dolari, cea mai importantă criptomonedă din lume se află în prezent la aproximativ 46% de la maximul său record din noiembrie, de aproape 69.000 de dolari. La momentul de vârf, întreaga piață cripto valora în total 3.000 de miliarde de dolari.

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.