Cererea europeană de gaze ar urma să scadă anul acesta în favoarea cărbunelui

Analiștii preconizează că cererea europeană de gaze va scădea anul acesta cu aproximativ 4,5% în 2022, la 527 mld. de metri cubi, deoarece prețurile ridicate amplifică competitivitatea cărbunelui.

Anul trecut, consumul european de gaz a crescut cu aproximativ 5,5%, până la 552 mld. de metri cubi, potrivit unuir raport întocmit de Agenția Internațională a Energiei (AIE).

„Se așteaptă ca producția energie pe bază de gaz să scadă pe fondul expansiunii puternice a surselor regenerabile, în timp ce prețurile ridicate ale gazelor continuă să afecteze competitivitatea sa față de producția pe bază de cărbune”, se arată în raport, potrivit Reuters, citat de forbes.ro.

Prețurile ridicate sunt așteptate până la jumătatea anului, existând probabilitatea ca acestea să scadă dacă disponibilitatea aprovizionării se îmbunătățește, au spus analiștii AIE.

Prețurile gazelor din Europa și Asia au urcat la maxime record anul trecut, în timp ce prețurile din SUA au crescut la cele mai ridicate cote din ultimii zece ani, cauzate de aprovizionarea redusă, de nivelurile scăzute de stocare, de problemele infrastructurale și de concurența producției și distribuției de gaz natural lichefiat (GNL).

Deși prețurile cărbunelui au înregistrat creșteri vizibile la nivelul UE, acestea se află sub nivelul creșterilor semnificative ale gazelor. Acest aspect a determinat schimbarea costurilor marginale pe termen scurt în favoarea utilizării cărbunelui pentru a genera electricitate.

Volumul scăzut de livrări al gazului rusesc și îngrijorările privind întreruperea aprovizionării din cauza tensiunilor existente la granițele Ucrainei, au fost principalii factori care au determinat majorarea prețurilor pentru gaz în ultimele luni și menținerea trendului ascendent în primele săptămâni din anul 2022. De altfel, aceste evenimente au stimulat utilizarea cărbunelui în țările care pot face cu ușurință această tranziție.

#carbune #gaz #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul alocă mai puțini bani la ministerul Infrastructurii, dar și cel al Agriculturii. Informațiile se regăsesc în proiectul de Lege a Bugetului pentru anul 2023, aprobat de cabinetul de miniștri.

Cel mai mult s-a tăiat la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, condus de Andrei Spînu – 1,5 miliarde lei. Astfel, dacă în 2022, bugetul acestui minister era de 6,1 miliarde lei, pentru 2023 este prevăzut un buget de 4,6 miliarde lei, scrie realitatea.md.

Ministerul Economiei, în fruntea căruia se află Dumitru Alaiba, a pierdut 574 de milioane de lei, comparativ cu anul trecut. Astfel, de la un buget de 827 223 700 lei, cât a fost anul trecut, s-a redus până la 252 939 900 lei.

Veste proastă și pentru agricultori, bugetul ministerului de resort a scăzut cu 550 milioane lei, asta chiar dacă acest an a fost unul secetos, iar scumpirea carburanților și a inputurilor le-a dat mari bătăi de cap fermierilor. Astfel, bugetul ministerului Agriculturii în 2023 va fi de 2,2 miliarde de lei, în comparație cu 2,7 miliarde în anul 2022.

Bugetul ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene a fost diminuat cu 139 de milioane de lei și va fi de peste jumătate de miliard. Totodată, ministerul Mediului va fi redus cu 37 de milioane de lei, până la 561 712 700 lei.

Proiectul Legii Bugetului de stat pentru anul 2023 prevede venituri de 64,9 miliarde de lei și cheltuieli de 83,2 de miliarde de lei. Deficitul bugetar anul viitor va fi de peste 18,3 miliarde de lei sau 6% din PIB.