Statele baltice colaborează strâns în domeniul energetic și caută soluții pentru o posibilă tăiere a gazului rusesc

Companiile energetice şi guvernele din statele baltice cooperează strâns, pregătindu-se pentru o posibilă tăiere a livrărilor de gaze ruseşti pe fondul tensiunilor asupra Ucrainei şi al preocupărilor legate de aprovizionarea cu gaze către Europa, relatează vineri Reuters, citată de Agerpres.

Rusia este cel mai mare furnizor de gaze naturale al Europei şi ţările occidentale sunt îngrijorate că livrările deja tensionate ar putea fi întrerupte în cazul unui conflict între Rusia şi NATO asupra Ucrainei.

„Instituţiile şi companiile noastre lucrează strâns împreună pregătindu-se, la nivel operaţional, pentru surprize care s-ar produce dacă alimentarea cu gaz ar fi folosită ca mijloc de presiune împotriva Uniunii Europene”, a declarat prim-ministrul lituanian Ingrida Simonyte într-o conferinţă de presă la Riga, după ce s-a întâlnit cu omologii săi leton şi eston.

Cândva condusă de la Moscova, dar acum parte din NATO şi UE, regiunea îşi primeşte gazul natural din Rusia şi din importuri de gaz natural lichefiat (GNL) dintr-un terminal în Lituania inaugurat în 2014.

O legătură prin gazoduct între Lituania şi Polonia urmează să intre în funcţiune la mijlocul anului 2022, oferind regiunii acces la gazoductele continentale şi mai multe surse de energie.

Dacă alimentarea cu gaze ruseşti va fi întreruptă, statele baltice se vor baza pe terminalul de import GNL din Lituania şi un depozit de gaze din Letonia, a declarat prim-ministrul leton Krisjanis Karins la conferinţa de presă.

„Suntem într-o formă mai bună decât multe state europene”, a notat Karins, adăugând că rezervele stocate sunt „într-o stare bună” datorită unei ierni blânde.

Printre altele, factorii de decizie din Statele Unite ar fi în căutarea unor surse de gaz alternative în întreaga lume în cazul în care un conflict asupra Ucrainei ar întrerupe aprovizionarea prin conducte către Europa, notează Reuters.

#gaz #export #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.