Cine-i va lua locul ambasadorului român Daniel Ioniță în Republica Moldova

Ministerul Afacerilor Externe de la București a anunţat într-un comunicat oficial, cele 12 propuneri de ambasadori ai României, în ţările unde foştii ambasadori au fost rechemaţi, la finalul mandatulului.

MAE afirmă că persoanele nominalizate sunt în marea majoritate diplomaţi de carieră şi cunosc foarte bine problematicile în atenţie. Ministerul va transmite lista în comisiile de specialitate din Parlamentul României, în conformitate cu reglementările în vigoare, în vederea audierii, în perioada următoare, a celor 12 candidaţi. Secretarul de stat din MAE Alexandru Victor Micula este propus în Ucraina, Cornel Feruţă, la ONU, în locul lui Ion Jinga, care ar urma să preia postul de ambasador pentru Misiunea Permanentă a României pe lângă Consiliul Europei de la Strasbourg. Pentru postul de ambasador în Republica Moldova este propus Cristian-Leon Ţurcanu.

În Republica Moldova, MAE propune ca ambasador pe Cristian-Leon Ţurcanu, tot diplomat de carieră, care exercită, din 2016, funcţia de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Ucraina.

În Regatul Suediei este propus Daniel Ioniţă, diplomat de carieră, care deţine gradul diplomatic de ambasador din anul 2019 şi a ocupat, din 2016, funcţia de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Republica Moldova.

#ambasada #Chisinau #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.

#restanțel la subvenții #subvenții în agricultură #AIPA