Turiștii moldoveni au „cotropit” pensiunile din România

05 Feb. 2022, 16:50
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Feb. 2022, 16:50 // Actual //  bani.md

Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în anul 2021 au însumat 9.276.700 persoane, în creştere cu 46,4% faţă de anul 2020, arată datele publicate joi de Institutului Naţional de Statistică (INS) din România. Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în anul 2021 au însumat 20.653.100, în creştere cu 43% faţă de cele din anul 2020.

Referitor la sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei sosiţi din Europa (78,4% din total turişti străini), iar dintre aceştia, un procent de 76,8% provin din ţările Uniunii Europene.

Pe ţări, cele mai multe sosiri ale turiştilor străini cazaţi în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au provenit din Germania (105,7 mii persoane), Italia (73,3 mii persoane), Franţa (55,2 mii persoane), Israel (50,3 mii persoane), S.U.A. (45,5 mii persoane), Ungaria (43,2 mii persoane), Polonia (42,4 mii persoane), Regatul Unit (31,8 mii persoane), Spania (31,4 mii persoane) şi Republica Moldova (29,7 mii persoane).

Înnoptările turiştilor au înregistrat valori mai mari în: Constanţa (4.537.400), Braşov (1.965.900), Municipiul Bucureşti (1.659.000), Bihor (1.147.900), Vâlcea (1.044.500), Prahova (875,8 mii), Suceava (805,3 mii), Mureş (728,4 mii), Sibiu (724,9 mii), Cluj (712,7 mii), Caraş Severin (563,0 mii), Covasna (466,6 mii), Timiş (408,9 mii) şi Iaşi (399,7 mii).

Durata medie a şederii în luna decembrie 2021 a fost de 1 de 2,3 zile la turiştii străini.

02 Mai 2026, 10:46
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Mai 2026, 10:46 // Actual //  bani.md

Republica Moldova trebuie să creeze reguli „clare și lejere” pentru mediul de afaceri, dar și să sancționeze prompt orice încălcare, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0 organizat de grupul media Realitatea.

Oficialul a subliniat că rolul statului este să faciliteze accesul companiilor pe piață, funcționarea și chiar ieșirea din piață, însă în același timp autoritățile trebuie să intervină rapid acolo unde apar nereguli, inclusiv pe baza evaluării riscurilor. Cu toate acestea, ministrul a recunoscut deschis că Republica Moldova nu se află încă la nivelul de dezvoltare dorit.

„Nu suntem acolo unde ne-am dorit. Nu suntem la nivelul de prosperitate despre care vorbim”, a spus Osmochescu, explicând că efectele reformelor implementate în ultimii ani nu se văd imediat, ci abia după doi-trei ani.

Ministrul a punctat că, deși progresele există și „ce s-a făcut, s-a făcut foarte frumos”, acestea nu sunt suficiente pentru a genera un impact economic rapid într-o țară mică, expusă presiunilor geopolitice dintre Est și Vest.

În același timp, oficialul a reafirmat direcția strategică a țării, subliniind că Republica Moldova a ales ferm calea europeană, considerată singura capabilă să aducă prosperitate reală populației.

Potrivit lui, autoritățile se află acum într-o etapă critică. Or, după implementarea rapidă a reformelor, accentul trebuie mutat pe cheltuirea eficientă a fondurilor și valorificarea oportunităților oferite de planurile de creștere economică.

Osmochescu a evidențiat și obiectivele ambițioase ale Chișinăului. Este vorba de semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și obținerea statutului de stat membru până în 2030, mizând pe ritmul accelerat al reformelor și pe sprijinul extern fără precedent.