Tânărul aflat în spatele contului de Twitter care monitorizează avionul privat al lui Elon Musk refuză o nouă ofertă

Jack Sweeney, un tânăr de 19 ani din Florida aflat în spatele unui cont de Twitter care monitorizează avionul privat al lui Elon Musk, a refuzat o nouă ofertă pentru a șterge contul, relatează Business Insider, citat de digi24.ro.

Scott Painter, CEO al Autonomy, o companie de închiriere de mașini, i-a scris pe Twitter lui Sweeney, oferindu-i un abonament pe 3 ani pentru o mașină Tesla Model 3, dacă șterge contul care monitorizează avionul lui Musk.

„Ți-am spus că nu sunt interesat de un abonament. În plus, oferta e făcută este în legătură cu Elon”, a fost răspunsul tânărului.

Contul ElonJet are peste 150.000 de urmăritori pe Twitter și folosește un bot pe care Sweeney l-a dezvoltat pentru a monitoriza zborurile lui Musk. Fluxul trimite apoi pe Twitter datele despre când și unde decolează sau aterizează avionul și durata fiecărei călătorii.

Tânărul a creat și alte conturi care urmăresc călătoriile unor cunoscuți miliardari, inclusiv Bill Gates și Jeff Bezos.

Musk i-a oferit lui Sweeney 5.000 de dolari pentru a șterge contul ElonJet, dar acesta a refuzat. Sweeney i-a cerut în schimb 50.000 de dolari, spunând că ar putea folosi banii pentru facultate și poate pentru a-și cumpăra o mașină Tesla.

Într-un interviu pentru The Wall Street Journal, Sweeney și-a explicat noul refuz.

„Vreau propria mea mașină. Nu vreau să fiu nevoit să o dau înapoi peste trei ani. Dacă aș primi cu adevărat o mașină Tesla, aș șterge contul”, a spus Sweeney.

#monitorizare #Musk #avion

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dacă ați simțit că buzunarul e gol, e doar o problemă de percepție și de… metodologie. Deputatul Radu Marian, președintele Comisiei Economie, Buget și Finanțe, a găsit explicația salvatoare: sărăcia din Republica Moldova nu e chiar sărăcie, ci doar o confuzie statistică.

Potrivit postării savuroase de pe Telegram, Marian arată cu degetul spre metodologia „depășită” a Biroului Național de Statistică, care ar măsura rata sărăciei după cheltuieli, și nu după venituri. Asta înseamnă, explică deputatul, că moldovenii care consumă puțin nu sunt neapărat săraci – poate doar mai economi sau… mai puțin flamanzi.

Printre motivele pentru care cifrele despre sărăcie ar trebui ignorate se numără și faptul că oamenii primesc compensații la facturi, medicamente gratuite, mese la școală și – foarte important – „în ultimii patru ani, veniturile au crescut mai rapid decât inflația”. Cu alte cuvinte, dacă BNS ar ține cont de toate „darurile guvernului”, am fi deja în rând cu Elveția.

„Este esențial să privim indicatorii în ansamblu”, ne îndeamnă deputatul, sugerând că sărăcia e, de fapt, un artefact birocratic. Iar până în 2026, când se va introduce un nou indicator „multidimensional” și „relativ”, să nu ne grăbim cu concluziile – poate guvernul e generos, dar BNS nu ține pasul.

Cu alte cuvinte, dacă simțiți că trăiți prost, problema nu e la portofel, ci la formulă.