Camilla va fi Regina Marii Britanii. Anunțul a fost făcut de Regina Elisabeta a II-a

Regina Elisabeta a II-a, care duminică marchează șapte decenii de când este pe tronul Marii Britanii, a anunțat că dorește ca ducesa de Cornwall, Camilla, să aibă numele de „regină” atunci când moștenitorul Coroanei, prințul Charles, va deveni rege, relatează BBC.

Într-un mesaj care marchează cea de-a 70-a aniversare a domniei sale, Regina Elisabeta a II-a a spus că este „dorința ei sinceră” ca ducesa de Cornwall, Camilla, să aibă acest titlu.

Până acum, existau speculații că soția prințului Charles va fi numită „Prințesă consoartă”, dar în mesajul Reginei Elisabeta a II-a cu ocazia Jubileului de Platină se spune că, „atunci când va veni acel moment”, Camilla trebuie să devină „regina consoartă”.

Mesajul reginei, transmis cu ocazia aniversării urcării sale pe tron, în 1952, tranșează astfel direct problema nerezolvată a viitorului titlu al ducesei de Cornwall.

Titlul de „regină consoartă” se referă la soția unui rege aflat pe tron, astfel că ducesa de Cornwall va avea titulatura de „Regina Camilla”, atunci când Charles va deveni rege.

Un purtător de cuvânt al Clarence House a declarat că Prințul de Wales și Ducesa de Cornwall au fost „emoționați și onorați” de cuvintele reginei.

Camilla și Charles sunt căsătoriți din 2005, iar ducesa este cea de-a doua soție a prințului de Wales, după prințesa Diana, de care a divorțat în 1996 și care a murit într-un accident de mașină un an mai târziu, în 1997.

Camilla, în vârstă de 74 de ani, s-a implicat din ce în ce mai mult în ultimul timp în activități publice și de caritate, iar sprijinul personal al reginei vine după un alt gest semnificativ făcut de Elisabeta a II-a de Anul Nou, când a anunțat că ducesa de Cornwall devine membră a Ordinului Jartierei – cel mai înalt ordin cavaleresc.

Regina Elisabeta a II-a este primul monarh din istoria Marii Britanii care ajunge la Jubileul de Platină, adică la 70 de ani de domnie. Regina a declarat că urcarea ei pe tron este o zi pe care chiar și după 70 de ani și-o amintește la fel de bine, marcând atât moartea tatălui său, regele George al VI-lea, cât și începutul domniei sale.

#UK. moștenitoare #Regina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.