Tânărul aflat în spatele contului de Twitter care monitorizează avionul privat al lui Elon Musk refuză o nouă ofertă

Jack Sweeney, un tânăr de 19 ani din Florida aflat în spatele unui cont de Twitter care monitorizează avionul privat al lui Elon Musk, a refuzat o nouă ofertă pentru a șterge contul, relatează Business Insider, citat de digi24.ro.

Scott Painter, CEO al Autonomy, o companie de închiriere de mașini, i-a scris pe Twitter lui Sweeney, oferindu-i un abonament pe 3 ani pentru o mașină Tesla Model 3, dacă șterge contul care monitorizează avionul lui Musk.

„Ți-am spus că nu sunt interesat de un abonament. În plus, oferta e făcută este în legătură cu Elon”, a fost răspunsul tânărului.

Contul ElonJet are peste 150.000 de urmăritori pe Twitter și folosește un bot pe care Sweeney l-a dezvoltat pentru a monitoriza zborurile lui Musk. Fluxul trimite apoi pe Twitter datele despre când și unde decolează sau aterizează avionul și durata fiecărei călătorii.

Tânărul a creat și alte conturi care urmăresc călătoriile unor cunoscuți miliardari, inclusiv Bill Gates și Jeff Bezos.

Musk i-a oferit lui Sweeney 5.000 de dolari pentru a șterge contul ElonJet, dar acesta a refuzat. Sweeney i-a cerut în schimb 50.000 de dolari, spunând că ar putea folosi banii pentru facultate și poate pentru a-și cumpăra o mașină Tesla.

Într-un interviu pentru The Wall Street Journal, Sweeney și-a explicat noul refuz.

„Vreau propria mea mașină. Nu vreau să fiu nevoit să o dau înapoi peste trei ani. Dacă aș primi cu adevărat o mașină Tesla, aș șterge contul”, a spus Sweeney.

#monitorizare #Musk #avion

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.