Tânărul aflat în spatele contului de Twitter care monitorizează avionul privat al lui Elon Musk refuză o nouă ofertă

Jack Sweeney, un tânăr de 19 ani din Florida aflat în spatele unui cont de Twitter care monitorizează avionul privat al lui Elon Musk, a refuzat o nouă ofertă pentru a șterge contul, relatează Business Insider, citat de digi24.ro.

Scott Painter, CEO al Autonomy, o companie de închiriere de mașini, i-a scris pe Twitter lui Sweeney, oferindu-i un abonament pe 3 ani pentru o mașină Tesla Model 3, dacă șterge contul care monitorizează avionul lui Musk.

„Ți-am spus că nu sunt interesat de un abonament. În plus, oferta e făcută este în legătură cu Elon”, a fost răspunsul tânărului.

Contul ElonJet are peste 150.000 de urmăritori pe Twitter și folosește un bot pe care Sweeney l-a dezvoltat pentru a monitoriza zborurile lui Musk. Fluxul trimite apoi pe Twitter datele despre când și unde decolează sau aterizează avionul și durata fiecărei călătorii.

Tânărul a creat și alte conturi care urmăresc călătoriile unor cunoscuți miliardari, inclusiv Bill Gates și Jeff Bezos.

Musk i-a oferit lui Sweeney 5.000 de dolari pentru a șterge contul ElonJet, dar acesta a refuzat. Sweeney i-a cerut în schimb 50.000 de dolari, spunând că ar putea folosi banii pentru facultate și poate pentru a-și cumpăra o mașină Tesla.

Într-un interviu pentru The Wall Street Journal, Sweeney și-a explicat noul refuz.

„Vreau propria mea mașină. Nu vreau să fiu nevoit să o dau înapoi peste trei ani. Dacă aș primi cu adevărat o mașină Tesla, aș șterge contul”, a spus Sweeney.

#monitorizare #Musk #avion

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să creeze reguli „clare și lejere” pentru mediul de afaceri, dar și să sancționeze prompt orice încălcare, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0 organizat de grupul media Realitatea.

Oficialul a subliniat că rolul statului este să faciliteze accesul companiilor pe piață, funcționarea și chiar ieșirea din piață, însă în același timp autoritățile trebuie să intervină rapid acolo unde apar nereguli, inclusiv pe baza evaluării riscurilor. Cu toate acestea, ministrul a recunoscut deschis că Republica Moldova nu se află încă la nivelul de dezvoltare dorit.

„Nu suntem acolo unde ne-am dorit. Nu suntem la nivelul de prosperitate despre care vorbim”, a spus Osmochescu, explicând că efectele reformelor implementate în ultimii ani nu se văd imediat, ci abia după doi-trei ani.

Ministrul a punctat că, deși progresele există și „ce s-a făcut, s-a făcut foarte frumos”, acestea nu sunt suficiente pentru a genera un impact economic rapid într-o țară mică, expusă presiunilor geopolitice dintre Est și Vest.

În același timp, oficialul a reafirmat direcția strategică a țării, subliniind că Republica Moldova a ales ferm calea europeană, considerată singura capabilă să aducă prosperitate reală populației.

Potrivit lui, autoritățile se află acum într-o etapă critică. Or, după implementarea rapidă a reformelor, accentul trebuie mutat pe cheltuirea eficientă a fondurilor și valorificarea oportunităților oferite de planurile de creștere economică.

Osmochescu a evidențiat și obiectivele ambițioase ale Chișinăului. Este vorba de semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și obținerea statutului de stat membru până în 2030, mizând pe ritmul accelerat al reformelor și pe sprijinul extern fără precedent.