Se încinge lupta pentru una dintre cele mai mici bănci din Moldova. BNM prinsă în lațul deciziei Curții de Apel

Deși compania IuteCredit Europe din Estonia a primit acceptul Băncii Naționale a Moldovei pentru a cumpăra peste 50% din acțiunile Energbank, foștii acționari continuă lupta pentru controlul băncii. Aceștia au obținut câștig de cauză la Curtea de Apel pentru faptul că au fost deposedați de acțiuni.

La finele anului trecut, Curtea de Apel Chişinău a anulat trei hotărâri BNM, inclusiv Hotărârea nr.13 din 11 ianuarie 2019 „Cu privire la acțiunea concertată a acționarilor BC Energbank”. Decizia motivată nu a fost încă publicată, dar ea este executorie.

Banca Națională a Moldovei consideră ilegală decizia Curţii de Apel Chișinău din 21 decembrie 2021 privind anularea hotărârii BNM nr.13 din 11.01.2019 și, drept urmare, a contestat-o cu recurs la Curtea Supremă de Justiție. Concomitent, BNM a solicitat suspendarea executării acestei decizii până la soluționarea irevocabilă a litigiului”, susţine autoritatea bancară într-un răspuns pentru Mold-Street.com.

Totodată, BNM menţionează că, potrivit legii, „decizia Curţii de Apel nu anulează efectele deja produse ale hotărârii respective și ale actelor subsecvente”.

„Respectiv, având în vedere că acțiunile deținute în capitalul BC Energbank SA de către majoritatea acționarilor vizați de hotărârea BNM au fost anulate de către Energbank SA, acești acționari nu pot reintra în posesia lor. Decizia Curţii de Apel privind anularea hotărârii BNM nr.13 din 11.01.2019 nu atinge dreptul unor cumpărători de a achiziționa acțiunile emise și expuse spre vânzare de către BC Energbank SA în conformitate cu legislația în vigoare. Dacă acționarii la care se referă hotărârea BNM menționată consideră că le-ar fi fost cauzat un prejudiciu material, aceștia au dreptul de a acționa în modul stabilit de lege”, afirmă Banca Naţională a Moldovei.

Instituţia mai precizează că „deciziile BNM sunt emise în strictă conformitate cu legislația în vigoare”.

„Se încearcă preluarea unei bănci cu câteva sute milioane de lei”

Ion Păduraru: cu bani mici se preia o bancă cu câteva sute de milioane de lei profit nerepartizat

Avocatul Ion Păduraru, fost ministru al Justiţiei, susţine că prin măsurile luate în anul 2019, Banca Naţională a admis un abuz faţă de acţionarii Energbank, care ar fi fost comis „sub drapelul fals al executării unor obligații față de structurile financiare internaționale (FMI și BM)”.

Acest caz este unul ieșit din comun. Mi-am făcut impresia că „atacul” BNM asupra Energbank (au fost sancționaţi circa 75% din acţionari) făcea parte dintr-un plan elaborat și pregătit în timpurile de tristă faimă. Când spun pregătit, mă refer și la crearea unor mecanisme simple și eficiente de preluare cu „bani mici” a unei bănci mici, dar prospere, cu active reale, inclusiv cu câteva sute de milioane de lei profit nerepartizat”, afirmă Ion Păduraru, care apără interesele a patru acţionari ai Energbank.

În acest sens, el aduce ca argument art.52/1 din Legea nr.202/2017 privind activitatea băncilor, introdus prin Legea nr.110/2018, care „reprezintă tocmai acel mecanism, care trebuia să fie aplicat în procesul de preluare a controlului asupra băncii prin procurarea acțiunilor la prețul minim posibil”.

În plus, Ion Păduraru spune că trebuie de ținut cont şi de faptul că, potrivit Legii privind activitatea băncilor, „nimeni nu poate procura acțiunile nou-emise expuse spre vânzare într-un număr semnificativ (peste un procent) fără aprobarea BNM. Adică, surprize nu puteau fi. Cerc închis”.

În iunie 2020, avocatul a făcut şi un denunţ penal la Procuratura Generală, acuzând Banca Naţională de acţiuni ilicite, aplicarea selectivă a legii şi abuz de putere care s-au soldat cu urmări grave.

Denunțul depus la Procuratură a fost examinat de CNA și s-a finalizat, însă, cu nepornirea urmăririi penale.

Anterior Octavian Armaşu, guvernatorul BNM, a susţinut că acestea şi alte litigii iniţiate de foşti acţionari de bănci, dar şi plângerile la organele penale, ar pune în pericol reformele implementate de instituţie.

Energbank a intrat sub supravegherea BNM în 2019

La începutul lunii ianuarie, Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei a aprobat achiziționarea de către AS IuteCredit Europe (Estonia) a deținerii calificate în mărime ce atinge și depășește nivelul de 50% din capitalul social al Energabank”, potrivit deciziei BNM.

În data de 10 ianuarie, IuteCredit a achiziționat deja 10% din acțiunile Energabank, pentru care a plătit 34 mil. de lei. Într-un interviu, Tarmo Sild, CEO Iute Credit din Estonia spunea că valoarea Energbank este estimată la 15 mil. de euro și intenționează să achiziționeze pachetul de control.

Energbank este una dintre băncile mici din Republica Moldova. Profitul instituției financiare a însumat, la sfârșitul luni noiembrie 2021, 52 mil. de lei. Banca are active de 2,9 miliarde de lei, credite acordate în sumă de 1 miliard de lei, iar depozite atrase – 2,1 miliarde de lei.

Energabnk a fost sub supravegherea BNM timp de treo ani, după ce la 11 ianuarie 2019, banca a constatat activitatea concertată a unor acționari fără permisiunea prealabilă scrisă a BNM. În acest sens, Comitetul executiv al BNM a aprobat, hotărârea privind suspendarea exercițiului unor drepturi în privința a 52,77% din acțiuni. Urmare deciziei BNM, acționarii vizați trebuie, conform legii, să înstrăineze acțiunile deținute în capitalul social al băncii.

Prețul inițial de vânzare a unei acțiuni dintr-un pachet de 35,67% a fost stabilit la 283,99 lei, iar pentru celelalte pachete – 212,42 lei. În același timp, prețul estimat al acțiunilor băncii la data primei expuneri spre vânzare (noiembrie 2019) depășea cifra de 330 lei per acțiune.

În final, la data expirării perioadei de 6 luni, acordate prin lege pentru vânzarea separată a acțiunilor, majoritatea absolută a acțiunilor a rămas nevândute. Ultimul preț de vânzare a acțiunilor a fost stabilit de 91,25 lei pentru o acțiune

#achziție #Energabnk #IuteCredit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.