Suntem datori vânduți! Câte miliarde de lei vor fi direcționați pentru plata datoriei în 2022

În 2019 deservirea datoriei publice costa bugetul 4 miliarde de lei. În 2021 costurile pentru deservirea datoriei publice a crescut până la 6,1 miliarde de lei, iar în 2022 estimativ va crește până la 8,3 miliarde de lei, dintre care aproape 3 miliarde de lei va fi doar plata dobânzilor, iar cea mai mare parte va merge pentru creditele interne accesate în ultimii ani, contată economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, suplementar la dobânzi, Republica Moldova va trebui să întoarcă în 2022 datorii mai vechi de 5,4 miliarde de lei, în special împrumuturi interne pe termen scurt.

Guvernul actual, pentru a scădea povara datoriei în următorii ani, banii pe care îi va împrumuta trebuie să-i împrumute pe un termen cât mai lung, iar dobânda să fie cât mai mică. Astfel, să fie readusă plata dobânzilor la parametrii de 1,5 miliarde de lei, iar întoarcerea împrumuturilor mai vechi să nu depășească 4 miliarde de lei anual. Împrumuturile interne care au dominat în ultimii ani, când eram izolați de toți partenerii, au creat o presiune pe viitorul BPN. Guvernul actual a moștenit anul trecut o istorie creditară nu dintre cele mai bune, pe care în 2021 a început să o îmbunătățească”, a afirmat Veaceslav Ioniță.

Expertul a mai menționat că anul 2022 va fi caracterizat prin: (1) creșterea în continuare a suportului extern, în special din contul granturilor; (2) revenirea la proiectele investiționale, deoarece în perioada de criză acestea au fost reduse în favoarea celor sociale, pentru a scăpa cetățenii de șocul prețurilor; (3) continuarea susținerii celor mai vulnerabile categorii sociale, a bugetarilor care primesc cele mai mici salarii.

#rambursare #datorie #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.