Semnul sărăciei. Degeaba crește bugetul, dacă 75% dintre cheltuieli sunt sociale

În 2021 veniturile BPN au fost de 77,4 miliarde de lei, cheltuielile – de 82 de miliarde de lei, iar deficitul– 4,6 miliarde de lei, care era planificat să fie cu mult mai mare. Ceea ce a salvat deficitul, spune expertul, au fost veniturile, care au crescut anul trecut peste așteptări, fapt ce a permis majorarea cheltuielilor, dar și reducerea concomitent a deficitului bugetar, față de cel planificat la început de an. „În 2021, datorită veniturile mari la buget, chiar dacă nu s-a reușit să fie împrumutat cât s-a planificat, cheltuielile au fost executate la nivelul așteptat, chiar majorate substanțial, iar concomitent sa reușit ca deficitul bugetar să fie relativ mic, a explicat economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță în emisiunea „Analize Economice”.

Analistul economic a menționat că BPN pentru 2022 va fi social, la fel ca și precedentul. Cheltuielile de ordin social anul trecut au fost cele mai mari din istoria Republicii Moldova. Din cele 82 de miliarde de lei planificate la capitolul cheltuieli – 60 de miliarde de lei au fost cu tentă socială, circa 75%. Astfel, a fost majorată pensia minimă, salariile celor mai prost plătiți bugetari și acordate subvenții în domeniul energetic.

BPN din 2021 va intra în istorie ca anul cu cea mai mare creștere a încasărilor. Veniturile au crescut cu 14,7 miliarde de lei, dintre care 7,5 miliarde peste creșterea planificată inițial. Ultima dată cea mai mare creștere a fost patru ani în urmă, de 7,4 miliarde de lei. Această creștere a veniturilor bugetare se datorează creșterii fără precedent în ultimii 15 ani a consumului populației.

Pentru 2022, Guvernul a planificat venituri de 80,9 miliarde de lei, însă acestea, spune economistul, vor fi de cel puțin 85 de miliarde de lei, lucru care va permite să fie diminuat deficitul bugetar. „Guvernul pentru 2022 are o planificare destul de modestă, de 1,3 miliarde de lei, la capitolul granturi externe. În opinia mea, granturile externe în 2022 vor fi de cel puțin 3,5 miliarde de lei. Veniturile din impozite și taxe ale bugetului în 2022 vor fi cu cel puțin 2 miliarde de lei mai mari, decât au fost planificate, ceea ce va permite acoperirea deficitului bugetar”, susține economistul.

Analistul economic a mai remarcat că în 2021, din granturi și împrumuturi, BPN a avut 14,5 miliarde de lei, după ce s-a reușit să fie restabilite parțial relațiile cu partenerii externi. Cel mai mare volum de granturi Republica Moldova l-a primit în 2014, circa 4 miliarde de lei. În 2020, împrumuturile interne, în condițiile în care împrumuturile externe nu erau foarte mari, au fost de 5,6 miliarde de lei, cu o dobândă extrem de mare, cu un termenul de rambursare foarte scurt, fapt ce a pus o presiune enormă pe BPN. „În 2022 nu avem doar o creștere a banilor din împrumuturi și granturi, dar și o modificare a lor calitativă. Noi, de la împrumuturi scumpe și pe termen scurt, am trecut la împrumuturi ieftine și pe termen lung”, a remarcat analistul economic.

#buget #cheltuieli #incasari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dosarul fraudelor de la sanatoriul „Speranța” din Vadul lui Vodă avansează cu pași mici, după ce Curtea de Apel Chișinău a respins recursul Procuraturii și a menținut arestul la domiciliu pentru directoarea instituției, Olga Arseni, directorul adjunct și un intermediar. Decizia, pronunțată pe 1 iulie, confirmă hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, care pe 12 iunie schimbase arestul preventiv în arest la domiciliu pentru 30 de zile.

Procurorii contestă măsura, invocând riscuri de influențare a martorilor, distrugere de probe și obstrucționarea anchetei. Până în prezent, anchetatorii au audiat angajați ai sanatoriului, au ridicat documente contabile și au trimis multiple interpelări către instituții publice. Investigația, spun procurorii, este abia la jumătate, iar volumul de probă ce urmează a fi administrat necesită limitarea libertății acuzaților.

Arseni și complicii săi au fost reținuți pe 27 mai, sub acuzațiile de corupere pasivă, trafic de influență și delapidarea averii străine. Potrivit Centrului Național Anticorupție, directoarea ar fi cerut mită între 10.000 și 40.000 de lei pentru aranjarea licitațiilor publice și pentru a tolera nereguli grave în gestionarea sanatoriului. De asemenea, o parte din plățile făcute de pacienți pentru tratamente balneare nu era trecută în contabilitate, banii fiind deturnați în scopuri personale.