APP-ul lui Cozonac a vrut să dea tunul anului, dar a încasat de 2,5 ori mai puțin din privatizarea bunurilor statului

În 2021, veniturile din privatizarea și deetatizarea proprietății de stat au constituit 147 mil. de lei, ceea ce este de 2,5 ori mai puțin decât în anul precedent, arată datele Agenției Proprietății Publice.

Veniturile din privatizare în 2021 au fost de 4,7 ori mai mici decât suma aprobată în bugetul de stat (700 mil. de lei). Veniturile din privatizarea proprietății publice (complexe imobiliare unificate, imobile, complexe imobiliare) au constituit 134 mil. lei în anul 2021, vânzarea terenurilor adiacente obiectelor de proprietate privată – 4,19 mil. lei, compensații pentru concesionarea activelor și terenurilor – 8,65 mil. de lei (din care 3,1 milioane de lei – compensații stabilite în baza contractului de concesiune a activelor gestionate de ÎS „Aeroportul Internațional Chișinău” și a terenului adiacent, iar 5,48 milioane de lei – compensații stabilite în baza contractului de parteneriat public-privat privind performanța ÎS „Gările și Stațiile Auto”).

Anul trecut, APP a desfășurat două runde de licitații pe piața reglementată și a scos la vânzare 36 de bunuri proprietate publică spre vânzare prin intermediul Bursei de Valori, în urma cărora a fost vândută doar o singură participație deținută de stat în cadrul Aqua-Prut (pentru 4,7 mil. de lei). În plus, 5 obiecte (4 bunuri de stat și 1 bun imobil) au fost vândute prin licitație „cu strigare” pentru 52,2 mil. de lei.

Totodată, anul trecut, au fost încheiate 8 contracte de vânzare a obiectelor supuse privatizării, dintre care 5 contracte de vânzare a obiectelor la licitația „cu strigare” din 16 decembrie 2020, dar și 5 contracte de vânzare a terenurilor, adiacente proprietății private.

APP susține că a monitorizat 45 de contracte de parteneriat public-privat și concesiune înregistrate în Registrul Proprietății Publice și 12 contracte de vânzare-cumpărare a proprietății publice de stat, privatizate la licitații și a aprobat studii de fezabilitate pentru 6 proiecte public- private. Cheltuielile instituției legate de privatizarea proprietății publice s-au ridicat la 57,4 mii de lei. Acestea au vizat servicii de evaluare, servicii de cadastru, servicii media etc.

Veniturile din privatizarea proprietății de stat în anul 2021 au fost planificate la nivel de 700 mil. de lei, iar în 2020 veniturile din privatizare au fost de 372 mil. de lei față de 191,7 milioane de lei în 2019.

#bunuri #privatizare #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia de licențiere a importului cerealelor și a răsăritei ia-r fi acordat licență de import companiei Trans Oil, controlată de milionarul Vaja Jhashi.

„În Vinerea Mare după masă și în forma online a fost convocată comisia de licențiere a importului cerealelor și floarei soarelui. Nu cred că data și ora au fost selectate întâmplător, când toată lumea este concentrată mai mult pe Sărbători Sfinte. Companiile din grupul Trans Oil au primit licențe pentru a aduce din Ucraina aproape 70 mii tone de răsărită. Am prezis acest lucru două săptămâni în urmă și mă tem că nu este ultima decizie cu permisiunea importului”, scrie reprezentantul Forței Fermierilor, într-o postare pe Facebook.

Slusari afirmă că cei, care au distrus în toamna 2023 cu prețuri derizorii sute de fermierii autohtoni și oricum nu au făcut stocuri suficiente pentru fabricile de procesare, acum vor importa materia primă la prețuri mai scumpe de la traderi străini. „Cei de la ministerul agriculturii, care ar trebui să intervină cu mecanismul de licențiere încă în primăvară 2023 sincron cu România și Bulgaria și care au permis dezastru pe piața internă și falimentarea agricultorilor mici, azi au acceptat importul”.

„Nimeni nu-și asumă responsabilitate pentru un dezmăț de proporție și tragedia social-economică a miilor de oameni de la sate. Trans Oil și Vaja rămân stăpânii agriculturii și ministerului acesteia”, conchide reprezentantul Forței Fermierilor.

În septembrie 2023, prețurile achizițiilor la floarea soarelui au atins minimele din ultimii 5 ani, afectând în special fermierii mici, care au fost nevoiți să vândă producția la prețuri deficitar de scăzute. A fost perioada când unii fermieri mici, care nu sunt plătitori de TVA , erau nevoiți să comercializeze răsărita sub 5 lei per kg. Prețul de cost al semințelor de floarea soarelui anul trecut în medie a fost de 7,3 lei