APP-ul lui Cozonac a vrut să dea tunul anului, dar a încasat de 2,5 ori mai puțin din privatizarea bunurilor statului

În 2021, veniturile din privatizarea și deetatizarea proprietății de stat au constituit 147 mil. de lei, ceea ce este de 2,5 ori mai puțin decât în anul precedent, arată datele Agenției Proprietății Publice.

Veniturile din privatizare în 2021 au fost de 4,7 ori mai mici decât suma aprobată în bugetul de stat (700 mil. de lei). Veniturile din privatizarea proprietății publice (complexe imobiliare unificate, imobile, complexe imobiliare) au constituit 134 mil. lei în anul 2021, vânzarea terenurilor adiacente obiectelor de proprietate privată – 4,19 mil. lei, compensații pentru concesionarea activelor și terenurilor – 8,65 mil. de lei (din care 3,1 milioane de lei – compensații stabilite în baza contractului de concesiune a activelor gestionate de ÎS “Aeroportul Internațional Chișinău” și a terenului adiacent, iar 5,48 milioane de lei – compensații stabilite în baza contractului de parteneriat public-privat privind performanța ÎS “Gările și Stațiile Auto”).

Anul trecut, APP a desfășurat două runde de licitații pe piața reglementată și a scos la vânzare 36 de bunuri proprietate publică spre vânzare prin intermediul Bursei de Valori, în urma cărora a fost vândută doar o singură participație deținută de stat în cadrul Aqua-Prut (pentru 4,7 mil. de lei). În plus, 5 obiecte (4 bunuri de stat și 1 bun imobil) au fost vândute prin licitație “cu strigare” pentru 52,2 mil. de lei.

Totodată, anul trecut, au fost încheiate 8 contracte de vânzare a obiectelor supuse privatizării, dintre care 5 contracte de vânzare a obiectelor la licitația “cu strigare” din 16 decembrie 2020, dar și 5 contracte de vânzare a terenurilor, adiacente proprietății private.

APP susține că a monitorizat 45 de contracte de parteneriat public-privat și concesiune înregistrate în Registrul Proprietății Publice și 12 contracte de vânzare-cumpărare a proprietății publice de stat, privatizate la licitații și a aprobat studii de fezabilitate pentru 6 proiecte public- private. Cheltuielile instituției legate de privatizarea proprietății publice s-au ridicat la 57,4 mii de lei. Acestea au vizat servicii de evaluare, servicii de cadastru, servicii media etc.

Veniturile din privatizarea proprietății de stat în anul 2021 au fost planificate la nivel de 700 mil. de lei, iar în 2020 veniturile din privatizare au fost de 372 mil. de lei față de 191,7 milioane de lei în 2019.

#bunuri #privatizare #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În perioada 18–21 noiembrie, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în parteneriat cu Consiliul Europei și Centrul Internațional „La Strada”, organizează Conferința internațională „Consolidarea protecției copiilor împotriva exploatării sexuale și abuzului sexual prin elaborarea de politici bazate pe dovezi” și găzduiesc cea de-a 46-a Plenară a Comitetului Lanzarote al Consiliului Europei.

Evenimentele sunt desfășurate la Chișinău, sub auspiciile Președinției Republicii Moldova la Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei (noiembrie 2025 – mai 2026), cu participarea a peste 150 de reprezentanți ai statelor membre, experți naționali și internaționali, organizații nonguvernamentale și parteneri internaționali.

Daniella Misail-Nichitin, Ministra Afacerilor Interne, și Natalia Plugaru, Ministra Muncii și Protecției Sociale, au cuvântul de deschidere, prin care este exprimat angajamentul Republicii Moldova pentru prevenirea și combaterea exploatării și abuzului sexual asupra copiilor, precum și importanța cooperării interinstituționale și internaționale.

Ministra Afacerilor Interne evidențiază necesitatea consolidării măsurilor de prevenire în mediul online, a mecanismelor eficiente de raportare și a politicilor publice fundamentate pe date și analize riguroase.

Panelurile conferinței

Panelul I – „Elaborarea de politici bazate pe dovezi”

Panelul include intervenția Ministrei Afacerilor Interne, axată pe importanța prevenirii, cooperării interinstituționale și a politicilor fundamentate pe dovezi.
Participanții reprezintă autorități publice, organizații internaționale și experți din domeniul protecției copilului. Discuțiile vizează recomandările Comitetului Lanzarote, prevenirea exploatării și abuzului sexual asupra copiilor și mecanismele de cooperare între instituțiile responsabile.

Panelul II – „Valorificarea datelor de la Barnahus și alte servicii MDIA pentru politici și practici”

Intervenție: Vasile Cușca, Secretar de Stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Mesajul principal vizează rolul colectării și utilizării datelor din centrele de tip Barnahus și din serviciile multidisciplinare pentru actualizarea politicilor publice și întărirea mecanismelor de protecție a copilului.

Modelul Barnahus în Republica Moldova

Centrul de servicii integrate de tip Barnahus este un model modern de asistență pentru copiii victime și/sau martori ai infracțiunilor. Acesta oferă un mediu sigur și prietenos, în care audierea în condiții speciale, examinarea medico-legală, evaluarea și suportul psihologic sunt asigurate într-un singur spațiu.

Ministra Afacerilor Interne menționează că acest model evidențiază importanța unei abordări integrate în protecția copilului și necesitatea unor intervenții rapide, coordonate și adaptate. Extinderea serviciilor Barnahus la nivel național reprezintă o direcție prioritară pentru asigurarea accesului fiecărui copil la standarde înalte de protecție și suport specializat.

Cea de-a 46-a Plenară a Comitetului Lanzarote include:

• evaluarea implementării Convenției de către statele membre;
• analiza preliminară a raportului privind exploatarea sexuală a copiilor facilitată de tehnologiile informaționale, inclusiv autogenerarea de imagini;
• examinarea chestionarului revizuit privind „abuzul sexual în cercul de încredere”;
• discuții privind mecanismele naționale de colectare a datelor;
• prezentarea inițiativelor legislative, a practicilor și politicilor publice implementate în statele membre.

Participarea activă a Republicii Moldova în aceste procese exprimă angajamentul pentru protejarea drepturilor copilului, consolidarea sistemului național de protecție și contribuția la schimbul european de expertiză.

În cadrul Președinției sale la Comitetul de Miniștri, Republica Moldova pune accent pe cooperarea internațională, armonizarea cadrului național cu standardele europene și promovarea unor măsuri riguroase pentru protecția fiecărui copil împotriva exploatării și abuzului sexual, inclusiv în mediul online.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#protectia copiilor #comitetul lanzarote #MAI