Din ce domenii vin mentorii XY Accelerator IV. Spoiler: sunt 12 domenii

14 Feb. 2022, 12:36
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
14 Feb. 2022, 12:36 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Programul XY Accelerator IV care se desfășoară în perioada 10 martie – 10 iunie oferă posibilitatea comunicării cu 80+ mentori locali și internaționali și investiții de $10 000 per startup selectat. Pe lângă mentorii de bază Olga Melniciuc, Alex Lebedev și Traian Chivriga, printre cei 80+ mentori se numără experți în domenii precum: finances, legal, sales, product development, UX/UI și altele.

Mai jos vă prezentăm doar o parte din mentorii care vor lucra timp de trei luni (dar și după finalul programului) cu toate echipele. 

Vladimir Balaban este coproprietar al Comsales Grup, companie de inginerie industrială. Vladimir are o experiență bogată în vânzări, strategii de dezvoltare, scalarea afacerilor iar de curând, a devenit investitor în startup-uri.

Anya Abchiche este Executive Manager al Business Angels Moldova – o organizație care reunește un grup de oameni de afaceri cu experiență și manageri de top gata să investească în startup-uri aflate în stadiul incipient de dezvoltare.

Vladimir Grossu, Art Director și Fondator Doubles.studio – un studiou care face branding și packaging deja de cinci ani din cei 15 ani de experiență în domeniu. Anterior a lucrat la Ogilvy și JWT. 

Vitalii Petrosyan este un antreprenor de succes, cu o experiență de peste 8 ani în industria IT, fiind fondatorul mai multor companii IT din Armenia, Estonia, Moldova și Elveția și deține poziții de CEO și CBDO în 8 proiecte IT lansate în domenii precum Mobile Productivity, EdTech, eCommerce și Crypto.

Vitalii a dezvoltat o gamă largă de produse de succes în industria IT (în special în industria aplicațiilor mobile), iar cea mai importantă realizare a sa la moment este un produs lansat pe piața internațională, cu peste 40 de milioane de descărcări în întreaga lume. Printre domeniile sale de interes se numără EdTech, FinTech și GameT.

Eugen Boico stă în fruntea NRG Media și Publicis Moldova. Printre unele dintre cele mai vizibile proiecte ale Publicis Moldova se numără și brandul de țară Tree of Life, lansat inițial în 2014 ca brand de turism și promovat acum pentru a reprezenta Moldova și peste tot în lume. Eugen este, de asemenea, unul dintre fondatorii și membru al consiliului de administrație al Asociației COR Creative Industries din Moldova.

Polina Ceastuhina este un expert în comunicare cu 10 ani de experiență în publicitate, produse și servicii digitale, marketing și dezvoltare de brand. În prezent, Polina este șefa de marketing la Pixieset, o platformă all-in-one pentru fotografi moderni, care oferă galerii foto clienților, site-uri web, magazine online și instrumente software de management de studio.

Anton Pahotin este internet marketing expert, fondator și director creativ al agenției digitale GoSocial, creator al proiectelor populare precum Moldnet Typical Moldova, Secret Santa și Moldova Mea, și la fel este creatorul comunității de marketeri Mad Marketers.

Tudor Plăcintă este fondatorul agenției de marketing de performanță Boomerang, cu un portofoliu de peste 400 de clienți din toată lumea.

La începutul lui 2022 agenția Boomerang a primit statutul de Google Premium Partner.

Pe lângă agenția Boomerang, Tudor mai e fondator și trainer la Boomerang Academy, unde oferă cursuri și alte materiale educaționale despre Google Ads, Google Analytics, Google Tag Manager și multe altele.

Vlad Șuleanschi este co-fondator al Smokehouse și Taproom 27, două baruri care excelează în berea artizanală și BBQ-ul american, ambele unice pentru vremea lor. Mai recent, Vlad a devenit partener minoritar la o companie Craft Beer Brewing – Labrewtory.

Alte domenii acoperite de mentorii noștri sunt contabilitate și finanțe, domeniul juridic, vânzări, marketing, team management, UX/UI, customer service & success, investiții, digital marketing și altele. 

Fiecare companie selectată în program va primi investiții financiare în valoare de $10000+ din partea investitorilor privați din cadrul comunității BAM, precum și investitorilor internaționali, pentru acoperirea costurilor salariale, marketing și alte operațiuni, mentorat și consultanță pentru dezvoltarea afacerii.

Pentru a participa la cea de-a patra ediție a programului XY Accelerator, este necesar să completezi formularul de înregistrare. 

După completarea formularului de înregistrare, vei fi contactat de către partenerii programului, pentru a le oferi mai multe detalii despre compania pe care o dezvolți.

Aplicările sunt deschise până la data de 20 februarie 2022.

Pentru a fi la curent cu toate actualizările despre program, accesează pagina de facebook.

XY Accelerator powered by Tekwill este realizat cu susținerea Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și a Suediei în cadrul Proiectului „Dezvoltarea Centrului de Excelență în Domeniul TIC”, cu suportul financiar al investitorilor locali și cu susținerea inițiativei Startup Moldova. Proiectul Tekwill sprijină livrarea programului de mentorat și consultanță în cadrul acceleratorului, iar susținerea financiară în numerar este acordată de investitorii locali.

23 Oct. 2026, 15:37
 // Categoria: Economie // Autor:  bani.md
23 Oct. 2026, 15:37 // Economie //  bani.md

Piața serviciilor de taxi din Republica Moldova a înregistrat o creștere spectaculoasă în ultimii ani, iar în 2026 ar putea ajunge la aproape două miliarde de lei, comparativ cu aproximativ 300 de milioane de lei în urmă cu cinci ani. Unul dintre principalii factori care au contribuit la această evoluție este trecerea activității din economia tenebră în cea oficială, datorită dezvoltării platformelor digitale, consideră expertul economic Veaceslav Ioniță.

În cadrul emisiunii „Contrasens” de la ZIUA, expertul a declarat că dezvoltarea pieței a fost determinată de doi factori principali: creșterea veniturilor populației, care a făcut serviciile de taxi mai accesibile, și digitalizarea, care a permis evidența și monitorizarea curselor.

Potrivit expertului, până în 2005, în Republica Moldova erau efectuate anual aproximativ un milion de curse cu taxiul. În 2020, numărul acestora a ajunsese la șase milioane, iar în acest an, conform estimărilor economistului, ar putea ajunge la circa 27 de milioane. Printre platformele menționate de expert, care intermediază comenzile de taxi, se numără Yandex Go, Bolt și Letz.

 

„Piața serviciilor de taxi din Republica Moldova a funcționat mulți ani în economia tenebră. Iar autoritățile au depus, de-a lungul timpului, eforturi pentru a scoate această activitate din zona economiei informale. Până în 2005, în țară se efectuau aproximativ un milion de curse pe an. Ulterior, până în 2020, numărul acestora a crescut la șase milioane. Iar acum cred că vom ajunge la aproximativ 27 de milioane de curse. De ce s-a întâmplat acest lucru? Din două motive. În primul rând, oamenii își permit, într-adevăr, să utilizeze serviciile de taxi. În al doilea rând, apariția soluțiilor tehnologice și digitalizarea au contribuit la scoaterea acestei activități din economia tenebră. Anterior, șoferul staționa la marginea drumului, prelua un pasager, iar o astfel de cursă era imposibil de monitorizat. Acum, odată cu apariția aplicațiilor, întregul volum al operațiunilor devine transparent. Astfel, piața serviciilor de taxi a ieșit, practic, din economia tenebră și a început să funcționeze legal. Toate soluțiile digitale care au apărut au adus un beneficiu enorm statului, contribuind la scoaterea pieței din economia tenebră. Și cred că, în acest an, piața serviciilor de taxi din Republica Moldova va ajunge la aproape două miliarde de lei”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Veaceslav Ioniță face o distincție clară între companiile care prestează servicii de transport și platformele care intermediază comenzile, oferind drept exemplu Yandex Go. Potrivit expertului, serviciile de taxi sunt prestate de companii înregistrate în Republica Moldova, în timp ce platformele digitale facilitează accesul acestora la clienți.

„Aceste platforme nu sunt companii de taxi. Serviciile de taxi sunt prestate de companii înregistrate în Republica Moldova, dar și de persoane fizice. În prezent, practic nu mai există persoane fizice care activează în acest domeniu, majoritatea prestatorilor fiind companii de taxi. Teoretic, acestea ar putea activa independent și și-ar putea găsi singure clienții, însă, în practică, acest lucru este foarte dificil. De aceea, companiile de taxi apelează la platformele digitale”, a explicat Ioniță.

Pentru a explica acest model economic, Ioniță a făcut o paralelă cu Booking.com, platforma prin intermediul căreia turiștii pot găsi și rezerva camere de hotel. În acest caz, serviciile de cazare sunt prestate de hoteluri, în timp ce platforma le facilitează accesul la clienți.

„Booking nu este un hotel. În Republica Moldova există hoteluri care au angajați, personal și care achită serviciile necesare funcționării. Pentru a atrage însă clienți, acestea apelează la o platformă online care le aduce clienți. Datorită platformelor online, în acest an vom depăși pragul de 300 de mii de turiști străini cazați în hoteluri. Exact după același principiu funcționează și alte platforme online”, a adăugat Veaceslav Ioniță.

Cum ajung banii din activitatea serviciilor de taxi în bugetul de stat?

Veaceslav Ioniță a subliniat că, deși platformele digitale și companiile de taxi îndeplinesc funcții diferite, activitatea economică generată de efectuarea curselor contribuie la acumularea veniturilor fiscale la bugetul de stat prin mai multe mecanisme. Expertul a explicat că, în cazul unei curse de 100 de lei, o parte din sumă este destinată cheltuielilor pentru combustibil, iar o altă parte acoperă remunerarea șoferului și costurile de operare ale companiei de taxi. Statul încasează venituri din impozitele și accizele incluse în prețul combustibilului, precum și din impozitele și contribuțiile obligatorii aferente activității de întreprinzător și salariilor, în funcție de situație.

În ceea ce privește platformele digitale, expertul subliniază că acestea prestează servicii pentru companii, fără a efectua direct transportul de pasageri. Prin urmare, comisioanele percepute de platforme sunt supuse unui regim fiscal distinct.

Potrivit datelor prezentate de Agenția Servicii Publice (ASP), în contextul discuțiilor publice privind Yandex Go, operatorii de taxi achită impozite și contribuții obligatorii în Republica Moldova, iar pentru comisionul transferat acestei platforme se achită TVA.

Conform ASP, în 2025, operatorii din întregul sector al serviciilor de taxi, indiferent de platforma digitală utilizată, au achitat la bugetul de stat aproximativ 216 milioane de lei sub formă de impozite și contribuții obligatorii, cu 42% mai mult decât în anul precedent.

În același timp, potrivit informațiilor ASP, în 2025, operatorii locali de taxi care utilizează serviciile platformei Yandex Go au achitat la buget aproximativ 12,5 milioane de lei sub formă de TVA calculat la comisionul pentru utilizarea platformei Yandex Go.

„ASP informează că platforma percepe un comision de 12%. Așadar, dacă un pasager achită 100 de lei pentru o cursă cu taxiul, 12 lei revin platformei, iar 88 de lei rămân companiei care prestează efectiv serviciul de transport”, a precizat Ioniță.

În opinia expertului economic, dezvoltarea platformelor digitale a contribuit la transformarea pieței serviciilor de taxi și la creșterea transparenței activității economice. Veaceslav Ioniță consideră că autoritățile ar trebui să evalueze aceste instrumente nu doar din perspectiva eventualelor probleme asociate utilizării lor, ci și ținând cont de rolul pe care îl au în legalizarea activităților economice și în creșterea accesibilității serviciilor.