Să-i mulțumim lui Putin! Sturza: România garantează SECURITATEA Moldovei. Dosarul a coborât de la Cotroceni în popor

Într-o postare pe Facebook, fostul premier și actualul om de afaceri, Ion Sturza recunoaște că ședința comună de guverne România – Republica Moldova, dar și a comisiilor juridice a senatului și a parlamentului de la Chișinău a lăsat o impresie „artistică” bună. „Deși conținutul în mare a fost o reiterare a deciziilor luate anterior la nivel de președinți, e util să avem și astfel de evenimente – cu puțin fast, mult PR și voie bună. Și podul de la Iași-Ungheni, și fondul de o sută de milioane de euro, și recunoașterea unei părți din diplome, burse – toate acestea merită să fi privite cu recunoștință”.

Ca observator atent al relațiilor dintre cele două țări de la origini, pot să constat că astăzi declarațiile nu au doar formă, dar și conținut. Iar „dosarul” Moldovei a coborât de la Cotroceni în popor – parlament, guvern, primării. Un lucru m-a mirat un pic, foarte puțini au sesizat o declarație capitală a prim-ministrului Ciucă. Declarație pe care eu o aștept de mult timp. România garantează SECURITATEA Republicii Moldova, inclusiv cea energetică. Cunoscându-l puțin pe generalul Ciucă din interacțiunile în cadrul Institutului ASPEN pe teme de securitate, pot să vă spun că este un om rațional, echilibrat și nu face declarații de dragul declarațiilor. Orice cuvânt spus în spațiul public e bine gândit și verificat”, a punctat omul de afaceri.

În opinia lui Sturza, în condițiile și provocările actuale de securitate din regiune, Ucraina, Transnistria, moldovenii pot să fie puțin mai liniștiți – România a deschis umbrela securității. Acum, lucrurile depind în mare măsură de moldoveni, cât de serioși vor fi ei în implementarea deciziilor și politicilor discutate și agreate cu România și Uniunea Europeană.

Dar…Trebuie să fim mult mai ambițioși! Politic și strategic a venit timpul să acceptăm existența a două state românești cu un trecut comun istoric și cultural, state care pot să se reîntâlnească la un moment dat. E nevoie de un plan ambițios de armonizare a celor doua state – legislație, economie, infrastructură, sistem financiar, logistică, sisteme energetice, știință, cultură. Ar fi un proces firesc de ajustare în final la standardele UE și extinderea spațiului comun cu o piață și forță de muncă de circa 3 milioane de oameni. Nu e de neglijat! România + Republica Moldova intră în zece economii europene. Un eventual plan de ajustare trebuie finanțat. Iarăși trebuie să fim ambițioși. Există resurse interne, dar și ajutoare externe ale Moldovei. România ar putea să vină cu o alocare anuală raportată la PIB de 1,5-2%. Adică, 400-500 de milioane de euro”, a explicat fostul premier.

Sturza spune că ajutorul de care ar avea Republica Moldova pare mult, dar este perfect fezabil pentru România, care doar de la UE în următorii 5 ani va primi 50 de miliarde de euro.

Ar fi bine să-i mulțumim lui Putin. Prin politica sa agresivă nu mai lasă nici o șansă de manevră pentru țări ca Republica Moldova. E timpul să fim ambițioși și să acceptăm umbrela deschisă de România”, a conchis omul de afaceri.

#securitate energetică #Sturza #economie #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.