Gazul aprinde guvernarea. Grosu iese la atac: Metanul a devenit deja un instrument de presiune politică

14 Feb. 2022, 11:45
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Feb. 2022, 11:45 // Actual //  bani.md

Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a declarat, într-un interviu pentru Digi24.ro, în contextul semnării acordurilor de colaborare pentru securitate energetică între guvernele Republicii Moldova și României, că „gazul a devenit un instrument de presiune politică nu doar în raport cu Republica Moldova, ci cu toată Europa”.

Republica Moldova s-a confruntat în ultimele luni cu o criză a gazelor din cauza companiei Gazprom, care a solicitat autorităților de la Chișinău să achite datorii istorice pentru contractul de livrare. Pentru iarna viitoare, susține Igor Grosu, guvernul de la Chișinău trebuie să colaboreze cu cel de la București pentru a se asigura că situația nu se va repeta.

Eu pot să vă spun foarte clar că gazul a încetat a fi doar un produs comercial. Și gazul a devenit deja un instrument de presiune politică nu doar în raport cu Rep. Modova, cu toată Europa. Lucrul ăsta deja toată lumea îl înțelege”, a explicat Grosu.

Președintele Parlamentului indică asupra schimbării atitudinii Gazpromului în raport cu Republica Moldova.

S-a schimbat odată cu noua guvernare de la Chișinău. După ce în iunie, iulie, anul trecut, Partidul Acțiune și Solidaritate au obținut un scor fără precedent, 63 de locuri în Parlament, atitudinea s-a schimbat. (…) Ceea ce facem noi este să sporim securitatea energetică și chiar cu o săptămână în urmă am modificat legislația care stabilește că țara trebuie să aibă cel puțin doi furnizori. La moment noi avem un singur furnizor”, a mai spus Grosu.

Presa occidentală a data de înțeles că Republica Moldova ar putea beneficia de un preț preferențial, dacă  ar renunța la unele idei geopolitice.

Noi am spus de fiecare dată că integrarea europeană este obiectivul nostru. Și am rugat de fiecare dată să fie apreciată consecvența noastră. Mai mult decât atât, nu este decât vectorul pe care clasa politică de la Chișinău – sau majoritatea parlamentară – l-a ales. L-au ales cetățenii și nu la o diferență de câteva sutimi sau zecimi de voturi”, a punctat Grosu.

Chișinăul a trecut în luna octombrie a anului 2021 printr-o criză a gazelor când a expirat contractul de livrare cu Gazprom și a fost redusă cantitatea de gaze cu 35%. În rezultat, autoritățile moldovene au cumpărat gaz de la mai multe companii străine. Concernul rus insista pe prețurile de piață, care în prezent sunt de circa 1000 USD pentru mia de metri cubi. Însă în rezultatul intervenției oficialilor occidentali, Moscova a ajuns la un compromis cu Chișinăul, la un preț de 450 USD pentru mia de metri cubi.

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.