Gazul aprinde guvernarea. Grosu iese la atac: Metanul a devenit deja un instrument de presiune politică

14 Feb. 2022, 11:45
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Feb. 2022, 11:45 // Actual //  bani.md

Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a declarat, într-un interviu pentru Digi24.ro, în contextul semnării acordurilor de colaborare pentru securitate energetică între guvernele Republicii Moldova și României, că „gazul a devenit un instrument de presiune politică nu doar în raport cu Republica Moldova, ci cu toată Europa”.

Republica Moldova s-a confruntat în ultimele luni cu o criză a gazelor din cauza companiei Gazprom, care a solicitat autorităților de la Chișinău să achite datorii istorice pentru contractul de livrare. Pentru iarna viitoare, susține Igor Grosu, guvernul de la Chișinău trebuie să colaboreze cu cel de la București pentru a se asigura că situația nu se va repeta.

Eu pot să vă spun foarte clar că gazul a încetat a fi doar un produs comercial. Și gazul a devenit deja un instrument de presiune politică nu doar în raport cu Rep. Modova, cu toată Europa. Lucrul ăsta deja toată lumea îl înțelege”, a explicat Grosu.

Președintele Parlamentului indică asupra schimbării atitudinii Gazpromului în raport cu Republica Moldova.

S-a schimbat odată cu noua guvernare de la Chișinău. După ce în iunie, iulie, anul trecut, Partidul Acțiune și Solidaritate au obținut un scor fără precedent, 63 de locuri în Parlament, atitudinea s-a schimbat. (…) Ceea ce facem noi este să sporim securitatea energetică și chiar cu o săptămână în urmă am modificat legislația care stabilește că țara trebuie să aibă cel puțin doi furnizori. La moment noi avem un singur furnizor”, a mai spus Grosu.

Presa occidentală a data de înțeles că Republica Moldova ar putea beneficia de un preț preferențial, dacă  ar renunța la unele idei geopolitice.

Noi am spus de fiecare dată că integrarea europeană este obiectivul nostru. Și am rugat de fiecare dată să fie apreciată consecvența noastră. Mai mult decât atât, nu este decât vectorul pe care clasa politică de la Chișinău – sau majoritatea parlamentară – l-a ales. L-au ales cetățenii și nu la o diferență de câteva sutimi sau zecimi de voturi”, a punctat Grosu.

Chișinăul a trecut în luna octombrie a anului 2021 printr-o criză a gazelor când a expirat contractul de livrare cu Gazprom și a fost redusă cantitatea de gaze cu 35%. În rezultat, autoritățile moldovene au cumpărat gaz de la mai multe companii străine. Concernul rus insista pe prețurile de piață, care în prezent sunt de circa 1000 USD pentru mia de metri cubi. Însă în rezultatul intervenției oficialilor occidentali, Moscova a ajuns la un compromis cu Chișinăul, la un preț de 450 USD pentru mia de metri cubi.

06 Oct. 2026, 17:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
06 Oct. 2026, 17:29 // Actual //  Grîu Tatiana

Prețurile petrolului ar putea rămâne ridicate și în 2027, iar refacerea stocurilor mondiale consumate în timpul războiului din Iran ar putea dura până la doi ani. Avertismentul vine de la conducătorii marilor companii petroliere, reuniți pe 5 octombrie la o conferință la Londra, relatează Reuters. Blocajele din transportul maritim, reducerea producției rafinăriilor și retragerile din rezerve continuă să pună presiune pe piață.

Directorul general al Saudi Aramco, Amin Nasser, a declarat că, de la începutul conflictului, piața a pierdut aproximativ trei miliarde de barili din aprovizionare, iar un miliard de barili a fost retras din stocurile mondiale pentru a compensa deficitul.

„Până când strâmtoarea Ormuz se va redeschide complet și încrederea va reveni, presiunea asupra țițeiului și produselor rafinate se va intensifica. Chiar și atunci, refacerea stocurilor, concomitent cu acoperirea cererii, ar putea dura până la doi ani”, a spus Nasser la Energy Intelligence Forum.

Șeful companiei Petronas, Tengku Muhammad Taufik, a avertizat că turbulențele ar putea continua în cea mai mare parte a perioadei rămase până la sfârșitul anului și, posibil, în 2027.

La rândul său, directorul general al Kuwait Petroleum Corporation, Shaikh Nawaf Al-Sabah, a estimat că piața mondială se confruntă cu un deficit de aproximativ șase milioane de barili pe zi de produse petroliere rafinate, inclusiv motorină și combustibil pentru avioane. Potrivit acestuia, rafinăriile din alte regiuni nu au suficientă capacitate pentru a compensa producția oprită în zona Golfului.

În Kuweit, producția de petrol a scăzut de la aproximativ 2,6 milioane la două milioane de barili pe zi. Exporturile de țiței s-au menținut însă la circa un milion de barili pe zi, în pofida perturbărilor provocate de război.

Criza afectează și consumul. Președintele executiv al ConocoPhillips, Ryan Lance, a declarat că cererea mondială de petrol ar putea reveni după scăderea din acest an abia în 2028 sau 2029. El a adăugat că, dacă prețurile rămân suficient de ridicate, producția Statelor Unite ar putea depăși 14–14,5 milioane de barili pe zi.