Unda de șoc pentru moldoveni. Prețurile la gaz și energie ar putea să o ia razna. Pregătiți buzunarele

Banca Națională a Moldovei estimează ca prețurile ar urma să crească cu 20,6%, însă în trimestrul trei inflația ar putea ajunge și la 27% urmare a incertitudinii prețurilor la gaz și energia electrică.

„După trimestrul trei creșterea prețurilor ar urma să se tempereze, iar în trimestrul doi din 2023 inflația va ajunge la 6,4%, revenind în coridorul țintit de politica monetară a BNM. Vârful scumpirilor la gaze și alimente a fost depășit. Acum suntem la nivelul de vârf al scumpirilor la combustibili. În continuare, ritmurile de creștere a prețurilor vor fi mai mici. Nivelul prețurilor va rămâne înalt. De exemplu, pe parcursul întregului an 2022, cererea la petrol pe piețele internaționale va fi mai mare decât oferta și nu putem să ne așteptăm la o scădere a prețurilor la produsele petroliere în viitorul apropriat”, a declrat guvernatorul BNM, Octavian Armașu la prezentarea Raportului asupra inflației.

Referindu-se la tarifele reglementate, guvernatorul a precizat că urmează să crească tarifele la utilități. Este vorba de apă, canalizare. Guvernatorul a spus că inflația a fost importată.

„Creșterea prețurilor din exterior a lovit exact când economia moldovenească și, respectiv, cererea agregată creșteau foarte rapid. Cele mai mari majorări le-au avut prețurile la carburanți, produsele alimentare. Este vorba de un efect creat la nivel global. În plus, în octombrie a urmat criza gazelor și creșterea bruscă a prețurilor reglementate”, a conchis Armașu.

Armașu a mai menționat că cererea agregată va înregistra valori pozitive, care sunt în creștere încă și în primul trimestru de prognoză, după care se va diminua continuu, dar vor fi proinflaționiste pe întreg orizontul de prognoză. Iar condițiile monetare reale vor fi restrictive pe întreaga perioadă de prognoză.

#petrol BNM #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Transportul feroviar, care reprezintă 13,6% din structura totală a mărfurilor transportate, a marcat cele mai mari scăderi în perioada ianuarie-septembrie 2024. Potrivit datelor statistice, volumul mărfurilor transportate pe calea ferată a scăzut cu 32,9%, iar parcursul acestora a înregistrat o reducere și mai semnificativă, de 36,7%.

Această evoluție negativă reflectă dificultățile cu care se confruntă sectorul feroviar în contextul schimbărilor economice și al restructurărilor interne. Printre posibilele cauze ale declinului se numără scăderea cererii pentru transportul feroviar, concurența cu alte moduri de transport și provocările operaționale întâmpinate de „Calea Ferată din Moldova”.

CFM se confruntă cu grave probleme financiare, acumulând datorii salariale de aproximativ 150 milioane de lei. În ceea ce privește infrastructura, situația este alarmantă: din cele 139 de locomotive aflate în dotare, 134 și-au depășit durata de amortizare, iar peste 25% din infrastructura feroviară necesită reparații capitale. În următorii ani, circulația pe mai mult de jumătate din căile ferate ar putea fi suspendată dacă nu se vor lua măsuri urgente.

În ultimul deceniu, CFM a generat pierderi care se apropie de un miliard de lei, cauzate de scăderea continuă a numărului de pasageri, în special pe rutele internaționale, și a volumului de mărfuri transportate. Veniturile sunt în scădere constantă, iar costurile salvării CFM sunt estimate la câteva sute de milioane de euro.