Unda de șoc pentru moldoveni. Prețurile la gaz și energie ar putea să o ia razna. Pregătiți buzunarele

Banca Națională a Moldovei estimează ca prețurile ar urma să crească cu 20,6%, însă în trimestrul trei inflația ar putea ajunge și la 27% urmare a incertitudinii prețurilor la gaz și energia electrică.

„După trimestrul trei creșterea prețurilor ar urma să se tempereze, iar în trimestrul doi din 2023 inflația va ajunge la 6,4%, revenind în coridorul țintit de politica monetară a BNM. Vârful scumpirilor la gaze și alimente a fost depășit. Acum suntem la nivelul de vârf al scumpirilor la combustibili. În continuare, ritmurile de creștere a prețurilor vor fi mai mici. Nivelul prețurilor va rămâne înalt. De exemplu, pe parcursul întregului an 2022, cererea la petrol pe piețele internaționale va fi mai mare decât oferta și nu putem să ne așteptăm la o scădere a prețurilor la produsele petroliere în viitorul apropriat”, a declrat guvernatorul BNM, Octavian Armașu la prezentarea Raportului asupra inflației.

Referindu-se la tarifele reglementate, guvernatorul a precizat că urmează să crească tarifele la utilități. Este vorba de apă, canalizare. Guvernatorul a spus că inflația a fost importată.

„Creșterea prețurilor din exterior a lovit exact când economia moldovenească și, respectiv, cererea agregată creșteau foarte rapid. Cele mai mari majorări le-au avut prețurile la carburanți, produsele alimentare. Este vorba de un efect creat la nivel global. În plus, în octombrie a urmat criza gazelor și creșterea bruscă a prețurilor reglementate”, a conchis Armașu.

Armașu a mai menționat că cererea agregată va înregistra valori pozitive, care sunt în creștere încă și în primul trimestru de prognoză, după care se va diminua continuu, dar vor fi proinflaționiste pe întreg orizontul de prognoză. Iar condițiile monetare reale vor fi restrictive pe întreaga perioadă de prognoză.

#petrol BNM #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.