Băncile pompează bani grei în cărbune. Nu vor să scape clienții bănoși

15 Feb. 2022, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
15 Feb. 2022, 17:53 // Actual //  MD Bani

Cărbunele, cel mai poluant combustibil fosil, reuşeşte în continuare să strângă finanţări în valoare de mii de miliarde de dolari, în pofida promisiuni industriei de ajunge la neutralitate climatică până la mijlocul acestui deceniu, transmite Bloomberg.

Un studiu realizat de ONG-ul german Urgewald arată că de la debutul lui 2019 şi până în prezent băncile comerciale au direcţionat finanţări în valoare de peste 1.500 de miliarde de dolari spre întregul lanţ al cărbunelui. Aceste descoperiri vin la doar trei luni după ce mai multe zeci de bănci s-au alăturat iniţiativei demarate de Mark Carney cu privire la ajungerea la emisii zero de pe urma sectorul financiar.

Chiar dacă majoritatea băncilor sunt de acord că este necesar să lupte împotriva încălzirii globale, puţine dintre marile bănci ale lumii sunt dispuse să îi refuze pe clienţii foarte profitabili din sectorul combustibililor fosili. Studiul realizat de Urgewald arată că pe lista principalelor bănci care finanţează cărbunele se numără nume precum Mizuho Financial Group Inc., Barclays Plc, Citigroup Inc. şi JPMorgan Chase & Co. De asemenea, băncile chineze domină topul când vine vorba de subscrierea de capital strâns de către industria cărbunelui.

„Ceea ce vedem aici este doar vârful iceberg-ului. Este un semnal clar că firmele nu fac tranziţia”, a declarat fondatoarea Urgewald, Heffa Schuecking.

Publicarea acestui studiu vine într-un moment în care lumea arde mai mult cărbune ca niciodată, pe măsură ce economia îşi revine din pandemia de Covid-19, ceea ce a provocat temeri că 2022 ar putea fi anul în care unele iniţiative în domeniul climei ar putea da înapoi.

Cu toate acestea, există unele semne că în 2020 şi 2021 a avut loc o scădere a finanţării însă nu este clar dacă acesta este începutul unui trend sau doar impactul pandemiei asupra economiei, subliniază directorul de cercetare financiară de la Urgewald, Katrin Ganswindt.

Există unele îngrijorări că termocentralele ar putea deveni o clasă de active lăsate deoparte în tranziţia ecologică deoarece ţările vor da întâietate surselor regenerabile. Însă raportul publicat de Urgewald arată că băncile şi manageri de active văd în continuate oportunităţi de profit în termocentrale.

„Mari sume de bani sunt oferite unei industrii care este principalul inamic al climei”, spune Ganswindt.

Raportul menţionat mai arată că investitorii instituţionali au participaţii combinate în valoare de peste 1.200 de miliarde de dolari în industria cărbunelui. În frunte sunt fondurile BlackRock Inc. şi Vanguard Group Inc., care deţin fiecare acţiuni şi obligaţiuni în valoare de peste 100 de miliarde de dolari, chiar dacă ambele sunt membre ale Net Zero Asset Managers Initiative.

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.