Viitorul Ucrainei ar putea depinde de un om așezat într-o bulă care îi alimentează agresivitatea și îl protejează de consecințele acesteia”, spun analiștii Europei Libere care aruncă o privire asupra apropiaților conservatori care l-ar putea influența pe președintele rus Vladimir Putin.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a vorbit miercuri seară despre „o nouă normalitate” a Europei, una impusă de atitudinea agresivă a Rusiei, care a mobilizat forțe fără precedent în jurul unei țări suverane și formulează cereri de neacceptat pentru Occident.

Rusia nu explică de ce a mobilizat 150.000 de militari la granițele Ucrainei, dar cere garanții de securitate care ar întoarce Europa în anul 1997.

Pretinde că nu dorește un război, dar își consolidează amenințător forța militară. În timp ce cere respectarea Acordului de la Minsk, Rusia adoptă o rezoluție parlamentară de recunoaștere a regiunilor separatiste din Ucraina, scrie Europa Liberă.

Rusia a pretins în ultimele două zile că își retrage forțele militare. NATO, SUA și Ucraina insistă că nu există vreo dovadă. Miercuri seară, de la reuniunea miniștrilor NATO ai Apărării, Jens Stoltenberg a transmis că NATO nu vede vreun pas relevant de reducere a presiunii militare asupra Ucrainei. Așa că ia propriile măsuri de amplificare a prezenței în țările NATO din apropierea Rusiei.

Acest cerc restrâns, care-i include pe secretarul Consiliului de Securitate Nikolai Patrușev, pe directorul Serviciului Federal de Securitate (FSB) Viktor Bortnikov, pe ministrul Apărării Serghei Şoigu, pe şeful Serviciului de Informaţii Externe (SVR) Serghei Narîșkin şi pe şeful Comitetului de Investigaţii Alexandr Bastrîkin, s-a tot restrâns din 2014 încoace, pe măsură ce decepția lui Putin față de Occident a crescut, spun analiștii.

„Viitorul Ucrainei ar putea depinde de un om așezat într-o bulă care, pe de o parte, îi alimentează agresiunea, iar pe de altă parte îl protejează de consecințele ei”, spun Adam E. Casey, cercetător la Centrul Weiser pentru Democrații Emergente de la Universitatea din Michigan, și Seva Gunițki, profesor la Universitatea din Toronto, într-un articol publicat luna aceasta în Foreign Affairs.

Analistul politic rus Tatiana Stanovaia a scris într-un articol din mai 2020, chiar la începutul pandemiei, că o grupare de elită, numită de ea „protectori” dobândea din ce în ce mai multă influență în preajma lui Putin.

Ea i-a descris pe „protectori” ca fiind o alianță între cei care au încurajat represiunea din interiorul Rusiei împotriva opozanților regimului și cei care susțin o așa-zisă ideologie conservatoare, văzută ca modalitate de a respinge provocările despre care membrii săi susțin că provin în mare parte din străinătate.

„Ideologia protectorilor, bazându-se fără rușine pe teoriile conspirației, încearcă să mobilizeze societatea împotriva amenințărilor străine și pledează pentru un control mai strict asupra vieții private și politice a rușilor”, spune Stanovaia.