Între Mona Lisa și Delaware! Cine este miliardarul rus care și-a pictat singur falimentul

05 Iul. 2025, 08:44
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Iul. 2025, 08:44 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Dmitri Rîbolovlev, fost acționar majoritar al combinatului „Uralkali” și unul dintre cei mai bogați oameni de afaceri din Rusia, riscă să piardă până la o treime din averea acumulată în țară, după mai bine de un deceniu de investiții eșuate și procese costisitoare în Europa și Statele Unite. După ce a vândut în 2010 pachetul majoritar al „Uralkali” pentru aproximativ 6 miliarde de dolari, Rîbolovlev s-a stabilit în Monaco, unde a investit masiv în artă, startupuri din domeniul biotehnologiilor și alte active occidentale. Însă, aceste investiții s-au transformat într-un coșmar judiciar care durează de peste zece ani.

În 2014, Rîbolovlev a pierdut 600 de milioane de dolari în urma unui divorț răsunător. Un an mai târziu, a început o bătălie legală cu dealerul de artă elvețian Yves Bouvier și casa de licitații Sotheby’s, după ce a achiziționat de la Bouvier 38 de opere semnate de artiști precum Leonardo da Vinci, Gustav Klimt și René Magritte. Miliardarul susține că a plătit aproximativ 2 miliarde de dolari, dintre care 1 miliard în plus față de valoarea reală. În 2023, litigiul cu Bouvier s-a încheiat printr-un acord, iar în cazul Sotheby’s, Rîbolovlev a pierdut procesul. Între timp, acesta a fost vizat de mai multe acuzații penale – spălare de bani, înșelăciune, ascunderea activelor –, fiind chiar reținut pentru o zi în 2018. Abia la 3 martie 2025, instanța din Monaco a anulat toate acuzațiile, scrie The Moskow Times.

În prezent, Rîbolovlev este implicat într-un nou litigiu internațional. În iunie 2025, Curtea Insulelor Cayman a înregistrat o acțiune intentată de structurile financiare ale familiei sale împotriva fondului american Apple Tree Partners, specializat în investiții biomedicale. Miliardarul cere lichidarea fondului ATP Life Science Ventures, acuzând partenerul general – compania controlată de medicul american Seth Harrison – că încearcă să-i preia abuziv 50% din participație, evaluată la aproximativ 1 miliard de dolari. Potrivit afirmațiilor sale, Rîbolovlev a investit în total 2,7 miliarde de dolari în acest fond, dintre care 800 de milioane începând cu anul 2022.

Conflictul a escaladat în mai 2024, când Apple Tree a dat în judecată structurile rusești în statul Delaware, cerând ca acestea să mai verse 500 de milioane de dolari în fond. Miliardarul a reacționat în instanța din Cayman, solicitând dizolvarea parteneriatului, pe fondul unor acuzații de cheltuieli abuzive – peste 1,3 milioane de dolari doar pentru zboruri în perioada 2023–2024 – și a presiunilor pentru a investi în proiecte considerate de el „fără perspectivă”. Reprezentanții fondului Apple Tree au declarat că, fără finanțarea lui Rîbolovlev, cele șapte startupuri biomedicale riscă să intre în colaps, iar 200 de cercetători americani își pot pierde locul de muncă.

Potrivit unor estimări financiare, în urma acestor eșecuri și dispute legale, Dmitri Rîbolovlev ar putea pierde peste 3 miliarde de dolari din avere, echivalentul a circa 30% din ceea ce acumulase în Rusia până în 2010. Verdictul în procesul de la tribunalul din Insulele Cayman este așteptat în prima jumătate a anului 2026.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.