Între Mona Lisa și Delaware! Cine este miliardarul rus care și-a pictat singur falimentul

05 Iul. 2025, 08:44
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Iul. 2025, 08:44 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Dmitri Rîbolovlev, fost acționar majoritar al combinatului „Uralkali” și unul dintre cei mai bogați oameni de afaceri din Rusia, riscă să piardă până la o treime din averea acumulată în țară, după mai bine de un deceniu de investiții eșuate și procese costisitoare în Europa și Statele Unite. După ce a vândut în 2010 pachetul majoritar al „Uralkali” pentru aproximativ 6 miliarde de dolari, Rîbolovlev s-a stabilit în Monaco, unde a investit masiv în artă, startupuri din domeniul biotehnologiilor și alte active occidentale. Însă, aceste investiții s-au transformat într-un coșmar judiciar care durează de peste zece ani.

În 2014, Rîbolovlev a pierdut 600 de milioane de dolari în urma unui divorț răsunător. Un an mai târziu, a început o bătălie legală cu dealerul de artă elvețian Yves Bouvier și casa de licitații Sotheby’s, după ce a achiziționat de la Bouvier 38 de opere semnate de artiști precum Leonardo da Vinci, Gustav Klimt și René Magritte. Miliardarul susține că a plătit aproximativ 2 miliarde de dolari, dintre care 1 miliard în plus față de valoarea reală. În 2023, litigiul cu Bouvier s-a încheiat printr-un acord, iar în cazul Sotheby’s, Rîbolovlev a pierdut procesul. Între timp, acesta a fost vizat de mai multe acuzații penale – spălare de bani, înșelăciune, ascunderea activelor –, fiind chiar reținut pentru o zi în 2018. Abia la 3 martie 2025, instanța din Monaco a anulat toate acuzațiile, scrie The Moskow Times.

În prezent, Rîbolovlev este implicat într-un nou litigiu internațional. În iunie 2025, Curtea Insulelor Cayman a înregistrat o acțiune intentată de structurile financiare ale familiei sale împotriva fondului american Apple Tree Partners, specializat în investiții biomedicale. Miliardarul cere lichidarea fondului ATP Life Science Ventures, acuzând partenerul general – compania controlată de medicul american Seth Harrison – că încearcă să-i preia abuziv 50% din participație, evaluată la aproximativ 1 miliard de dolari. Potrivit afirmațiilor sale, Rîbolovlev a investit în total 2,7 miliarde de dolari în acest fond, dintre care 800 de milioane începând cu anul 2022.

Conflictul a escaladat în mai 2024, când Apple Tree a dat în judecată structurile rusești în statul Delaware, cerând ca acestea să mai verse 500 de milioane de dolari în fond. Miliardarul a reacționat în instanța din Cayman, solicitând dizolvarea parteneriatului, pe fondul unor acuzații de cheltuieli abuzive – peste 1,3 milioane de dolari doar pentru zboruri în perioada 2023–2024 – și a presiunilor pentru a investi în proiecte considerate de el „fără perspectivă”. Reprezentanții fondului Apple Tree au declarat că, fără finanțarea lui Rîbolovlev, cele șapte startupuri biomedicale riscă să intre în colaps, iar 200 de cercetători americani își pot pierde locul de muncă.

Potrivit unor estimări financiare, în urma acestor eșecuri și dispute legale, Dmitri Rîbolovlev ar putea pierde peste 3 miliarde de dolari din avere, echivalentul a circa 30% din ceea ce acumulase în Rusia până în 2010. Verdictul în procesul de la tribunalul din Insulele Cayman este așteptat în prima jumătate a anului 2026.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.