„Baronul laptelui” din Moldova, afaceri de 80 milioane de euro în Kazahstan

Vicepremierul și ministrul de externe Mihai Popșoi a vizitat în Kazahstan fabrica de înghețată „IceMaster – Ice Cream”, o întreprindere mixtă cu capital moldovenesc, parte a imperiului JLC Group, controlat de familia Jardan. Potrivit directorului general Iurie Jardan, cifra de afaceri a companiei în 2024 a depășit 80 de milioane de euro.

„Este o mare onoare pentru compania noastră să reprezinte Republica Moldova în Kazahstan și Kazahstanul în Moldova. Ne asumăm rolul de punte între cele două țări”, a declarat Jardan, fiul omului de afaceri Vladimir Jardan – cunoscut drept „baronul laptelui” din Moldova.

Grupul JLC controlează companii din domeniul lactatelor în Republica Moldova, România, Ucraina, Kazahstan și Germania. În Moldova, JLC deține peste 68% din capitalul Incomlac Bălți – al doilea cel mai mare producător de lactate din țară.

Din imperiul economic al familiei Jardan mai fac parte rețeaua de magazine Jardi, compania de construcții Monolit, exploatații agricole de peste 2.000 de hectare și fabrici de lactate peste hotare. Vladimir Jardan, fondatorul grupului, a acumulat o parte din afaceri în perioada controversată a privatizării cu bonuri patrimoniale din anii ’90.

Numele său a fost legat de Banca Socială, una dintre cele trei instituții financiare implicate în scandalul „furtului miliardului”. La momentul introducerii administrării speciale de către BNM, Jardan deținea direct 0,72% din acțiunile Băncii Sociale, dar indirect controla 5,28% prin intermediul firmelor Jardi, JLC, Logos-Grup și Incomlac.

Deși evită aparițiile publice, Vladimir Jardan rămâne unul dintre cei mai influenți și discreți magnați ai industriei agroalimentare din regiune.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.