„Baronul laptelui” din Moldova, afaceri de 80 milioane de euro în Kazahstan

05 Iul. 2025, 08:29
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Iul. 2025, 08:29 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Vicepremierul și ministrul de externe Mihai Popșoi a vizitat în Kazahstan fabrica de înghețată „IceMaster – Ice Cream”, o întreprindere mixtă cu capital moldovenesc, parte a imperiului JLC Group, controlat de familia Jardan. Potrivit directorului general Iurie Jardan, cifra de afaceri a companiei în 2024 a depășit 80 de milioane de euro.

„Este o mare onoare pentru compania noastră să reprezinte Republica Moldova în Kazahstan și Kazahstanul în Moldova. Ne asumăm rolul de punte între cele două țări”, a declarat Jardan, fiul omului de afaceri Vladimir Jardan – cunoscut drept „baronul laptelui” din Moldova.

Grupul JLC controlează companii din domeniul lactatelor în Republica Moldova, România, Ucraina, Kazahstan și Germania. În Moldova, JLC deține peste 68% din capitalul Incomlac Bălți – al doilea cel mai mare producător de lactate din țară.

Din imperiul economic al familiei Jardan mai fac parte rețeaua de magazine Jardi, compania de construcții Monolit, exploatații agricole de peste 2.000 de hectare și fabrici de lactate peste hotare. Vladimir Jardan, fondatorul grupului, a acumulat o parte din afaceri în perioada controversată a privatizării cu bonuri patrimoniale din anii ’90.

Numele său a fost legat de Banca Socială, una dintre cele trei instituții financiare implicate în scandalul „furtului miliardului”. La momentul introducerii administrării speciale de către BNM, Jardan deținea direct 0,72% din acțiunile Băncii Sociale, dar indirect controla 5,28% prin intermediul firmelor Jardi, JLC, Logos-Grup și Incomlac.

Deși evită aparițiile publice, Vladimir Jardan rămâne unul dintre cei mai influenți și discreți magnați ai industriei agroalimentare din regiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.