Lovitură teribilă pentru „rechinii” valutari care vor să muște leul. BNM: Avem rezerve pentru a menține stabilitatea

Banca Națională a Moldovei are suficiente rezerve valutare (3,8 miliarde USD) pentru a asigura stabilitatea monedei naționale, în eventualitatea șocurilor de moment.

Recenta majorare a ratei de bază cu două puncte procentuale, la 10,50%, va avea un impact mai mare și asupra stabilității cursului de schimb.

Prin majorarea ratei de bază crește costul creditelor, dar și al depozitelor în lei și atunci oamenii sunt interesați să-și păstreze banii în plasamente bancare. Cu cât cresc depozitele cu atât este mai mică presiunea pe curs. Dacă oamenii pun mai mulți bani la depozite și mai puțin consumă este mai puțină presiune din partea importurilor. Consumul se constrânge se importă mai puțin, respectiv presiunea pe curs este mai mică”, a explicat guvernatorul BNM, Octavian Armașu.

Guvernatorul băncii centrale afirmă că landșaftul pe care ne aflăm acum este prielnic pentru un leu stabil.

Noi am avut o recoltă foarte bună a producției agricole care se exportă. Or, vedem că în ultimele săptămâni avem o ușoară apreciere, ceea ce înseamnă că vine valută de la exporturi. Acest lucru arată că piața valutară va fi puternic influențată și stabilizată de intrările de valută de la exporturi”, a comentat Aramașu.

Șeful băncii centrale afirmă că mandatul BNM nu este țintirea cursului valutar, ci stabilitatea prețurilor.

Țintim inflația unde cursul de schimb este gestionat flotant. BNM face anumite intervenții pentru a reduce din șocurile de moment ca să nu afecteze economia”, a punctat guvernatorul.

Guvernatorul afirmă că BNM intervine pe piața valutară pentru că este mică și un jucător cu o ofertă sau cerere mai mare poate avea un impact puternic asupra evoluției de moment a pieței.

Cursul de schimb este un instrument de ajustare a economiei la condițiile externe în funcție de situația internă și noi permitem ajustarea lui urmare a condițiilor fundamentale. BNM are rezerve valutare suficiente ca să răspundem la toate șocurile și să asigurăm stabilitatea. Totodată, ultima măsură de politică monetară va avea un impact mai mare asupra stabilității leului moldovenesc”, a mai spus Armașu.

Cursul valutar, instrumentul puternic al BNM

Economistul Veaceslav Ioniță afirmă că BNM, pe lângă politica monetară, are un instrument foarte puternic – cursul valutar.

Anul trecut în fiecare lună a existat u deficit de valută pe piață, pe care BNM l-a suplinit prin vânzările pe piață. Doar în noiembrie și decembrie 2021 a intervenit cu 270 mil. USD pentru plata gazului către Gazprom. Dacă BNM nu intervenea nu menținea cursul valutar, Republica Moldova s-ar fi confruntat cu inflație mult mai mare, urmare a deprecierii leului. Acest lucru s-ar fi reflectat direct în costul în condițiile în care suntem dependenți de importuri. Or, costul mai mare al importurilor s-ar fi reflectat direct în prețul produselor pe piața locală”, a conchis Veaceslav Ioniță.

Într-un an, până pe 20 februarie, leul moldovenesc s-a depreciat față de principalele valute de referință. Comparativ cu dolarul american mai moderat, cu 1,5%, iar față de moneda unică europeană, cu 7%.

#stabilitate #leu #curs

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se mai confruntă cu riscuri iminente în ceea ce privește securitatea aprovizionării cu gaze naturale, afirmă Benjamin Lakatos, directorul general al MET Group, într-un interviu publicat de hu.met.com. Potrivit acestuia, atâta timp cât rutele de transport – inclusiv gazoductul TurkStream – rămân funcționale, „nu există motive reale de panică nici în Republica Moldova, nici în restul Europei”.

CEO-ul uneia dintre cele mai active companii din piața energetică europeană a subliniat că perioada critică a fost depășită datorită mai multor factori: reducerea consumului de gaze, construirea de terminale LNG, creșterea capacităților de stocare și ierni mai blânde. Totodată, în urma crizei din 2022, UE a accelerat formarea unei piețe energetice integrate, cu mecanisme de preț și interconectivitate care au contribuit la menținerea stabilității.

În contextul Republicii Moldova, Lakatos a menționat intervenția de urgență a MET Group la începutul anului 2025, când oprirea tranzitului gazelor prin Ucraina a lăsat aproximativ 350.000 de consumatori moldoveni fără sursă de energie în plină iarnă. „A fost o situație dramatică, dar am reușit să asigurăm livrarea de gaze într-un timp record, într-un efort cu dublă natură – umanitară și profesională. Moldova nu a fost lăsată în frig”, a afirmat el.

Totuși, directorul avertizează că, deși securitatea fizică a aprovizionării a fost asigurată, Europa – inclusiv Republica Moldova – continuă să se confrunte cu o problemă majoră de preț. „Gazul este semnificativ mai scump în Europa decât în SUA sau Asia, iar acest decalaj afectează grav competitivitatea economică a regiunii. În ultimii 20 de ani, UE a cheltuit 8.000 de miliarde de dolari pe importuri energetice – un cost uriaș.”

Pentru a reduce riscurile viitoare, Lakatos propune crearea unei bănci energetice europene, care să ofere stabilitate în perioade de criză, similar unei bănci centrale pentru piețele financiare. O astfel de instituție ar fi crucială pentru țări vulnerabile, precum Republica Moldova, unde capacitatea de reacție rapidă este esențială în fața oricărei perturbări externe.

MET Group, companie elvețiană activă în 17 țări, inclusiv în Europa de Est, este un jucător cheie în tranzacționarea, stocarea și furnizarea gazelor naturale. În ultimii ani, grupul a investit și în energie regenerabilă, însă nu consideră oportună abandonarea infrastructurii gaziere existente, ci dimpotrivă – susține o tranziție verde echilibrată, care să nu sacrifice securitatea sau competitivitatea.

„Credem într-o Europă puternică și stabilă, iar Moldova este parte din acest proiect. Conectarea pieței sale energetice la sistemul european trebuie accelerată, iar MET este pregătit să contribuie în continuare la securitatea energetică a regiunii”, a declarat Benjamin Lakatos.