(VIDEO) Etiopia începe producția de electricitate la cel mai mare baraj de pe Nil

Premierul etiopian Abiy Ahmed a lansat oficial duminică producţia de electricitate a Marelui baraj al renaşterii, aflat pe Nilul Albastru, proiect controversat de mai multe miliarde de dolari.

Însoţit de numeroşi înalţi funcţionari, Abiy Ahmed a vizitat centrala electrică şi a apăsat mai multe întrerupătoare pe un ecran electronic pentru a declanşa producţia.

„Acest mare baraj a fost construit de etiopieni, dar în beneficiul tuturor africanilor, pentru ca toţi fraţii şi surorile noastre africane să profite”, a afirmat un înalt responsabil care a participat la lansare, scrie Agerpres.

GERD (Grand Ethiopian Renaissance Dam) reprezintă, încă de la lansarea proiectului în 2011, un diferend cu Sudanul şi Egiptul, ambele dependente de Nil pentru resursele de apă.

Cairo invocă un „drept istoric” asupra fluviului, garantat în baza unui tratat semnat în 1929 între Egipt şi Sudan, pe atunci reprezentat de Regatul Unit, în calitate de putere colonială. Egiptul a obţinut un drept de veto asupra construcţiilor de proiecte pe fluviu.

În 1959, după un acord cu Khartoum privind împărţirea apei, Egiptul şi-a atribuit o cotă de 66% din debitul anual al Nilului, faţă de 22% pentru Sudan.

Nefiind parte în aceste acorduri, Etiopia nu s-a considerat niciodată obligată de ele şi, în 2010, un nou tratat semnat de ţările din bazinul Nilului, în ciuda opoziţiei Egiptului şi Sudanului, a suprimat dreptul de veto egiptean şi a autorizat proiecte de irigaţii şi baraje hidroelectrice.

Sesizat anul trecut, ONU le-a recomandat celor trei părţi să-şi continue negocierile sub egida Uniunii Africane (UA). Cairo şi Khartoum, îngrijorate de aprovizionarea lor cu apă, au cerut Addis Abeba să pună capăt umplerii barajului.

Etiopia a trecut totuşi în iulie la a doua fază de umplere a barajului, anunţat drept unul dintre cele mai mari din Africa cu un obiectiv iniţial de producţie de 6.500 de megawaţi (MW), revizuit apoi la 5.000 MW, la un cost total estimat la 4,2 miliarde de dolari (3,7 miliarde de euro).

Aflat pe Nilul Albastru, la circa 30 km de frontiera sudaneză, Marele baraj al Renaşterii are o lungime de 1,8 km şi o înălţime de 145 metri.

Potrivit media etiopiene, producţia iniţială a GERD este de ordinul a 375 MW, după punerea în funcţiune a unei prime turbine

#nil #Energie #Etiopia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.