(VIDEO) Etiopia începe producția de electricitate la cel mai mare baraj de pe Nil

21 Feb. 2022, 10:34
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
21 Feb. 2022, 10:34 // Actual //  MD Bani

Premierul etiopian Abiy Ahmed a lansat oficial duminică producţia de electricitate a Marelui baraj al renaşterii, aflat pe Nilul Albastru, proiect controversat de mai multe miliarde de dolari.

Însoţit de numeroşi înalţi funcţionari, Abiy Ahmed a vizitat centrala electrică şi a apăsat mai multe întrerupătoare pe un ecran electronic pentru a declanşa producţia.

„Acest mare baraj a fost construit de etiopieni, dar în beneficiul tuturor africanilor, pentru ca toţi fraţii şi surorile noastre africane să profite”, a afirmat un înalt responsabil care a participat la lansare, scrie Agerpres.

GERD (Grand Ethiopian Renaissance Dam) reprezintă, încă de la lansarea proiectului în 2011, un diferend cu Sudanul şi Egiptul, ambele dependente de Nil pentru resursele de apă.

Cairo invocă un „drept istoric” asupra fluviului, garantat în baza unui tratat semnat în 1929 între Egipt şi Sudan, pe atunci reprezentat de Regatul Unit, în calitate de putere colonială. Egiptul a obţinut un drept de veto asupra construcţiilor de proiecte pe fluviu.

În 1959, după un acord cu Khartoum privind împărţirea apei, Egiptul şi-a atribuit o cotă de 66% din debitul anual al Nilului, faţă de 22% pentru Sudan.

Nefiind parte în aceste acorduri, Etiopia nu s-a considerat niciodată obligată de ele şi, în 2010, un nou tratat semnat de ţările din bazinul Nilului, în ciuda opoziţiei Egiptului şi Sudanului, a suprimat dreptul de veto egiptean şi a autorizat proiecte de irigaţii şi baraje hidroelectrice.

Sesizat anul trecut, ONU le-a recomandat celor trei părţi să-şi continue negocierile sub egida Uniunii Africane (UA). Cairo şi Khartoum, îngrijorate de aprovizionarea lor cu apă, au cerut Addis Abeba să pună capăt umplerii barajului.

Etiopia a trecut totuşi în iulie la a doua fază de umplere a barajului, anunţat drept unul dintre cele mai mari din Africa cu un obiectiv iniţial de producţie de 6.500 de megawaţi (MW), revizuit apoi la 5.000 MW, la un cost total estimat la 4,2 miliarde de dolari (3,7 miliarde de euro).

Aflat pe Nilul Albastru, la circa 30 km de frontiera sudaneză, Marele baraj al Renaşterii are o lungime de 1,8 km şi o înălţime de 145 metri.

Potrivit media etiopiene, producţia iniţială a GERD este de ordinul a 375 MW, după punerea în funcţiune a unei prime turbine

16 Nov. 2026, 12:58
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Nov. 2026, 12:58 // Actual //  bani.md

Mișcarea Civică „Construim înCREDere” a organizat luni, 16 noiembrie, un flash-mob în fața Parlamentului, prin care a cerut revizuirea reformei salarizării în sectorul bugetar. Reprezentanții mișcării sunt nemulțumiți de diferențele dintre majorările prevăzute pentru demnitarii de rang înalt și cele acordate profesorilor, educatorilor și altor angajați din sistemul bugetar.

Acțiunea s-a desfășurat sub sloganul „Salarii echitabile pentru toți!”, iar participanții au afișat pancarte cu cifrele prevăzute în proiectul de lege. Potrivit calculelor prezentate de mișcare, salariile de bază ale Președintelui Republicii, Președintelui Parlamentului și Prim-ministrului ar urma să crească de la 21.000 la 55.650 de lei, ceea ce reprezintă o majorare de 34.650 de lei sau 165%.

Pentru deputați, creșterea ar fi de 135%, de la 19.520 la 45.970 de lei, adică un plus de 26.450 de lei lunar.

Prin comparație, salariul de bază al unui profesor debutant ar urma să crească de la 9.200 la 11.220 de lei, cu 22%, iar cel al unui asistent personal – de la 6.300 la 6.930 de lei, cu doar 10%. Astfel, majorarea lunară prevăzută pentru un deputat ar depăși de peste două ori salariul actual al unui profesor debutant.

Reprezentanții mișcării mai atrag atenția că proiectul elimină din lege garanția potrivit căreia salariile angajaților din sectorul bugetar trebuie să crească anual cel puțin în raport cu inflația.

La finalul acțiunii, membrii „Construim înCREDere” au depus o adresare oficială către președintele Parlamentului, Igor Grosu, și deputați, prin care solicită modificarea proiectului înainte de adoptare. Printre revendicări se numără aplicarea aceleiași rate de creștere salarială pentru toți angajații bugetari în 2027, păstrarea mecanismului de indexare cel puțin cu rata inflației și plafonarea majorărilor pentru înalții demnitari în funcție de evoluția economiei.

Mișcarea mai cere salarii de bază peste nivelul salariului minim pentru angajații din clasele inferioare ale grilei și revenirea la baza de 7.820 de lei pentru asistenții personali, prevăzută în prima versiune a proiectului.

Totodată, reprezentanții organizației cer publicarea unui tabel comparativ cu salariile înainte și după reformă pentru fiecare funcție de demnitate publică, precum și prezentarea costului total al reformei.

„Nu suntem împotriva reformei salarizării. Suntem împotriva unei reforme care începe cu cei de sus. Dacă Guvernul spune că regula corectă este creșterea economică, atunci să fie regula pentru toți, de la profesor la deputat. O reformă făcută în numele echității nu poate scoate din lege protecția salariilor mici împotriva inflației și, în același timp, să dubleze salariile de la vârf”, a declarat Olesea Stamate, coordonatoarea Mișcării Civice „Construim înCREDere”.

Mișcarea solicită ca proiectul să nu fie votat în forma actuală și cere organizarea unor audieri publice cu participarea sindicatelor, Congresului Autorităților Locale din Moldova și societății civile.