60 de studenți din domeniul textil din Moldova și România participă la o tabără de educație antreprenorială

În perioada 22-27 februarie 2022, circa 60 de tineri de pe ambele maluri ale Prutului participă la instruiri de tip BOOTCAMP în vederea dezvoltării abilităților antreprenoriale și scrierii proiectelor de business.

Astfel, studenții facultăților de textile de la Universitatea Tehnică din Chisinău și de la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” de la Iași vor fi școlarizați de 4 traineri din Republica Moldova și România privind inițierea afacerilor în domeniul industriei textile. Aceste activități de instruire, organizate în cadrul Programului Transfrontalier România-Republica Moldova – Educație Antreprenorială Colaborativă (Collaborative Entrepreneurial Education), au drept scop consolidarea cooperării transfrontaliere dintre mediul academic și cel antreprenorial pentru a spori accesul la o educație calitativă. BOOTCAMP-ul este realizat în baza Metodologiei Start-up Generation Program, care are ca scop oferirea unui mecanism de instruire inovativ a studenților în domeniul antreprenoriatului.

În cuvântul de deschidere a instruirilor de tip hybrid, directorul interimar ODIMM, Dumitru Pîntea a salutat colaborarea transfrontalieră moldo-română pe dimensiunea antreprenorială.

„Experiența României este esențială în perspectiva integrării europene a Republicii Moldova, iar acest proiect transfrontalier consolidează parteneriatul strategic dintre cele două maluri ale Prutului, inclusiv pe segmentul educației antreprenoriale a tinerei generații. Totodată, apreciem colaborarea, pe care o avem de mulți ani, cu Patronatul Județean al Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Iași (PJIMMI) și sunt sigur că ne vom regăsi pe viitor și în alte proiecte. Datorită proiectelor europene acumulăm experiență și bune practici pe care le vom prelua și în programele de stat de suport antreprenorial. ODIMM militează și susține formarea culturii antreprenoriale în rândul tinerei generații prin intermediul mai multor mecanisme de suport. La ora actuală, gestionăm un Program național dedicat în exclusivitate tinerilor – „START pentru TINERI: o afacere durabilă la tine acasă”, prin intermediul căruia au fost finanțate 340 de afaceri deschise de tineri. Sunt exponentul generației tinere, înțeleg necesitățile și aspirațiile și ne propunem să dezvoltăm mai multe inițiative de suport antreprenorial pentru a oferi șansa tinerilor să inițieze și să dezvolte afaceri acasă”.

Bogdan Suru, ofițer monitorizare implementare din cadrul Biroului Regional pentru Cooperare Transfrontalieră a reiterat faptul că proiectul „Educație Antreprenorială Colaborativă” este benefic și necesar pentru sprijinirea culturii antreprenoriale din cele două țări.

„Dezvoltarea abilităților antreprenoriale a studenților va contribui la dezvoltarea de noi afaceri, reducerea șomajului în rândul tinerilor și minimalizarea efectului migraționist. Încurajez tinerii să aibă curaj să pășească în lumea afacerilor, să nu să se lase descurajați de frica de eșec. Tinerii din zilele noastre au multe abilități, doar trebuie descoperite și valorificate pe deplin”.

Neculai Vițelaru, președintele Patronatului Județean al Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Iași a accentuat legăturile culturale și lingvistice dintre cele două maluri ale Prutului, dând asigurări că acestea vor continua în proiecte comune biletarale.

„Tinerilor, care participă la Programul Start-up Generation trebuie să le spunem că regula de aur în afaceri este de a fi credibil și onest cu partenerii de business. Viziunea mediului de afaceri se bazează pe 4 piloni: a) crearea unui ecosistem de afaceri capabil să facă față provocărilor viitorului; b) resurse umane calificate și cu competențe în tehnologia informației; c) susținerea inițiativelor antreprenoriale; d) digitalizarea relației mediului privat-administrația publică”.

Proiectul „Collaborative Entrepreneurial Education” este implementat de către Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii în parteneriat cu Universitatea Tehnică din Moldova, Patronatul Județean al Întreprinderilor Mici și Mijlocii Iași și Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” cu suportul financiar al Uniunii Europene prin intermediul Programului transfrontalier România-Republica Moldova. Proiectul oferă o imagine clară despre necesitatea introducerii in curricula de studii universitare a obiectelor în domeniul antreprenroiatului la facultățile fără profil economic.

#UTM #odimm #antreprenori #Afaceri #Studenti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.