60 de studenți din domeniul textil din Moldova și România participă la o tabără de educație antreprenorială

În perioada 22-27 februarie 2022, circa 60 de tineri de pe ambele maluri ale Prutului participă la instruiri de tip BOOTCAMP în vederea dezvoltării abilităților antreprenoriale și scrierii proiectelor de business.

Astfel, studenții facultăților de textile de la Universitatea Tehnică din Chisinău și de la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” de la Iași vor fi școlarizați de 4 traineri din Republica Moldova și România privind inițierea afacerilor în domeniul industriei textile. Aceste activități de instruire, organizate în cadrul Programului Transfrontalier România-Republica Moldova – Educație Antreprenorială Colaborativă (Collaborative Entrepreneurial Education), au drept scop consolidarea cooperării transfrontaliere dintre mediul academic și cel antreprenorial pentru a spori accesul la o educație calitativă. BOOTCAMP-ul este realizat în baza Metodologiei Start-up Generation Program, care are ca scop oferirea unui mecanism de instruire inovativ a studenților în domeniul antreprenoriatului.

În cuvântul de deschidere a instruirilor de tip hybrid, directorul interimar ODIMM, Dumitru Pîntea a salutat colaborarea transfrontalieră moldo-română pe dimensiunea antreprenorială.

„Experiența României este esențială în perspectiva integrării europene a Republicii Moldova, iar acest proiect transfrontalier consolidează parteneriatul strategic dintre cele două maluri ale Prutului, inclusiv pe segmentul educației antreprenoriale a tinerei generații. Totodată, apreciem colaborarea, pe care o avem de mulți ani, cu Patronatul Județean al Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Iași (PJIMMI) și sunt sigur că ne vom regăsi pe viitor și în alte proiecte. Datorită proiectelor europene acumulăm experiență și bune practici pe care le vom prelua și în programele de stat de suport antreprenorial. ODIMM militează și susține formarea culturii antreprenoriale în rândul tinerei generații prin intermediul mai multor mecanisme de suport. La ora actuală, gestionăm un Program național dedicat în exclusivitate tinerilor – „START pentru TINERI: o afacere durabilă la tine acasă”, prin intermediul căruia au fost finanțate 340 de afaceri deschise de tineri. Sunt exponentul generației tinere, înțeleg necesitățile și aspirațiile și ne propunem să dezvoltăm mai multe inițiative de suport antreprenorial pentru a oferi șansa tinerilor să inițieze și să dezvolte afaceri acasă”.

Bogdan Suru, ofițer monitorizare implementare din cadrul Biroului Regional pentru Cooperare Transfrontalieră a reiterat faptul că proiectul „Educație Antreprenorială Colaborativă” este benefic și necesar pentru sprijinirea culturii antreprenoriale din cele două țări.

„Dezvoltarea abilităților antreprenoriale a studenților va contribui la dezvoltarea de noi afaceri, reducerea șomajului în rândul tinerilor și minimalizarea efectului migraționist. Încurajez tinerii să aibă curaj să pășească în lumea afacerilor, să nu să se lase descurajați de frica de eșec. Tinerii din zilele noastre au multe abilități, doar trebuie descoperite și valorificate pe deplin”.

Neculai Vițelaru, președintele Patronatului Județean al Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Iași a accentuat legăturile culturale și lingvistice dintre cele două maluri ale Prutului, dând asigurări că acestea vor continua în proiecte comune biletarale.

„Tinerilor, care participă la Programul Start-up Generation trebuie să le spunem că regula de aur în afaceri este de a fi credibil și onest cu partenerii de business. Viziunea mediului de afaceri se bazează pe 4 piloni: a) crearea unui ecosistem de afaceri capabil să facă față provocărilor viitorului; b) resurse umane calificate și cu competențe în tehnologia informației; c) susținerea inițiativelor antreprenoriale; d) digitalizarea relației mediului privat-administrația publică”.

Proiectul „Collaborative Entrepreneurial Education” este implementat de către Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii în parteneriat cu Universitatea Tehnică din Moldova, Patronatul Județean al Întreprinderilor Mici și Mijlocii Iași și Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” cu suportul financiar al Uniunii Europene prin intermediul Programului transfrontalier România-Republica Moldova. Proiectul oferă o imagine clară despre necesitatea introducerii in curricula de studii universitare a obiectelor în domeniul antreprenroiatului la facultățile fără profil economic.

#UTM #odimm #antreprenori #Afaceri #Studenti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

200 000 de locuri de muncă din sectorul bancar european ar putea dispărea până în 2030, pe fondul adoptării accelerate a inteligenței artificiale, arată un raport al băncii de investiții Morgan Stanley. Estimările indică faptul că aproximativ 10% din forța de muncă a băncilor europene, adică peste 212.000 de angajați, ar putea fi afectată de restructurări.

Analiza a inclus 35 de bănci europene, cu aproximativ 2,12 milioane de angajați, și evidențiază două tendințe majore care vor accelera reducerile de personal: automatizarea proceselor interne și reducerea rețelelor de sucursale fizice, pe măsură ce tot mai multe servicii sunt transferate în mediul digital. Potrivit raportului, inteligența artificială poate crește eficiența operațională a băncilor cu până la 30%, devenind principala alternativă la metodele clasice de reducere a costurilor.

Cele mai expuse sunt funcțiile din serviciile centrale, în special posturile din back-office și middle-office, precum și cele din domeniul managementului riscurilor și al conformității, unde activitățile repetitive și analiza de date pot fi preluate de sisteme automatizate. Impactul este așteptat să fie mai pronunțat în țări precum Franța și Germania, unde costurile operaționale rămân ridicate.

Unele instituții au început deja să anunțe măsuri concrete. Banca olandeză ABN Amro intenționează să reducă aproximativ 20% din posturile cu normă întreagă până în 2028, iar grupul francez Société Générale a semnalat că nicio structură nu este exclusă din procesul de optimizare a cheltuielilor. În același timp, analiștii avertizează că o utilizare excesivă a AI ar putea afecta formarea profesională a angajaților tineri, motiv pentru care unele bănci încearcă să mențină un echilibru între automatizare și instruirea umană.