60 de studenți din domeniul textil din Moldova și România participă la o tabără de educație antreprenorială

În perioada 22-27 februarie 2022, circa 60 de tineri de pe ambele maluri ale Prutului participă la instruiri de tip BOOTCAMP în vederea dezvoltării abilităților antreprenoriale și scrierii proiectelor de business.

Astfel, studenții facultăților de textile de la Universitatea Tehnică din Chisinău și de la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” de la Iași vor fi școlarizați de 4 traineri din Republica Moldova și România privind inițierea afacerilor în domeniul industriei textile. Aceste activități de instruire, organizate în cadrul Programului Transfrontalier România-Republica Moldova – Educație Antreprenorială Colaborativă (Collaborative Entrepreneurial Education), au drept scop consolidarea cooperării transfrontaliere dintre mediul academic și cel antreprenorial pentru a spori accesul la o educație calitativă. BOOTCAMP-ul este realizat în baza Metodologiei Start-up Generation Program, care are ca scop oferirea unui mecanism de instruire inovativ a studenților în domeniul antreprenoriatului.

În cuvântul de deschidere a instruirilor de tip hybrid, directorul interimar ODIMM, Dumitru Pîntea a salutat colaborarea transfrontalieră moldo-română pe dimensiunea antreprenorială.

„Experiența României este esențială în perspectiva integrării europene a Republicii Moldova, iar acest proiect transfrontalier consolidează parteneriatul strategic dintre cele două maluri ale Prutului, inclusiv pe segmentul educației antreprenoriale a tinerei generații. Totodată, apreciem colaborarea, pe care o avem de mulți ani, cu Patronatul Județean al Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Iași (PJIMMI) și sunt sigur că ne vom regăsi pe viitor și în alte proiecte. Datorită proiectelor europene acumulăm experiență și bune practici pe care le vom prelua și în programele de stat de suport antreprenorial. ODIMM militează și susține formarea culturii antreprenoriale în rândul tinerei generații prin intermediul mai multor mecanisme de suport. La ora actuală, gestionăm un Program național dedicat în exclusivitate tinerilor – „START pentru TINERI: o afacere durabilă la tine acasă”, prin intermediul căruia au fost finanțate 340 de afaceri deschise de tineri. Sunt exponentul generației tinere, înțeleg necesitățile și aspirațiile și ne propunem să dezvoltăm mai multe inițiative de suport antreprenorial pentru a oferi șansa tinerilor să inițieze și să dezvolte afaceri acasă”.

Bogdan Suru, ofițer monitorizare implementare din cadrul Biroului Regional pentru Cooperare Transfrontalieră a reiterat faptul că proiectul „Educație Antreprenorială Colaborativă” este benefic și necesar pentru sprijinirea culturii antreprenoriale din cele două țări.

„Dezvoltarea abilităților antreprenoriale a studenților va contribui la dezvoltarea de noi afaceri, reducerea șomajului în rândul tinerilor și minimalizarea efectului migraționist. Încurajez tinerii să aibă curaj să pășească în lumea afacerilor, să nu să se lase descurajați de frica de eșec. Tinerii din zilele noastre au multe abilități, doar trebuie descoperite și valorificate pe deplin”.

Neculai Vițelaru, președintele Patronatului Județean al Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Iași a accentuat legăturile culturale și lingvistice dintre cele două maluri ale Prutului, dând asigurări că acestea vor continua în proiecte comune biletarale.

„Tinerilor, care participă la Programul Start-up Generation trebuie să le spunem că regula de aur în afaceri este de a fi credibil și onest cu partenerii de business. Viziunea mediului de afaceri se bazează pe 4 piloni: a) crearea unui ecosistem de afaceri capabil să facă față provocărilor viitorului; b) resurse umane calificate și cu competențe în tehnologia informației; c) susținerea inițiativelor antreprenoriale; d) digitalizarea relației mediului privat-administrația publică”.

Proiectul „Collaborative Entrepreneurial Education” este implementat de către Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii în parteneriat cu Universitatea Tehnică din Moldova, Patronatul Județean al Întreprinderilor Mici și Mijlocii Iași și Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” cu suportul financiar al Uniunii Europene prin intermediul Programului transfrontalier România-Republica Moldova. Proiectul oferă o imagine clară despre necesitatea introducerii in curricula de studii universitare a obiectelor în domeniul antreprenroiatului la facultățile fără profil economic.

#UTM #odimm #antreprenori #Afaceri #Studenti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca turcă DenizBank, care este una dintre cele mai mari instituții de credit din țară, practic a încetat să mai deschidă conturi pentru cetățenii ruși de la începutul anului 2024, scrie RBC, citând doi intermediari care îi ajută pe ruși să obțină carduri de la băncile turcești.

„Din zece cereri de deschidere a unui cont, doar una primește aprobare. Este imposibil să deschizi un cont chiar și cu un permis de ședere și înregistrare în Turcia”, a descris situația unul dintre intermediari, Serghei Ovsyannikov. El a adăugat că DenizBank face acum excepții doar pentru clienții cu un depozit mare de 100 de mii de dolari și mai mult.

Problema a fost confirmată de partenerul de conducere al Lenar Wealth Management, Lenar Rakhmanov, care lucrează la Istanbul. Potrivit acestuia, probabilitatea ca un rus să deschidă un cont este influențată de „calibrul clientului” și de acordurile personale cu o anumită sucursală bancară.

A avea un permis de ședere și înregistrarea locală nu garantează deschiderea unui cont la DenizBank, confirmă un alt intermediar, Elena Chernysheva. Ea notează că cetățenii ruși, având în mână un pachet complet de documente necesare, le va fi mai ușor să contacteze o altă bancă în aceste scopuri.

La sfârșitul anului trecut, președintele american Joe Biden a semnat un decret care introduce restricții împotriva băncilor străine pentru a ajuta persoanele fizice și juridice ruse să eludeze sancțiunile și pentru a asista în aprovizionarea industriei ruse de apărare. După aceasta, o serie de instituții de credit străine au înăsprit condițiile pentru deservirea rușilor, iar cetățenii ruși au început, de asemenea, să aibă dificultăți în efectuarea plăților și transferurilor.

După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și sancțiunile ulterioare, unele țări, inclusiv Turcia, au început să ajute Moscova să reexporte mărfuri. Potrivit unor surse familiare cu Financial Times, agențiile de informații ruse au depus „efort și timp considerabil” pentru a găsi modalități de a evita sancțiunile și controalele la export, iar intermediarii financiari au început să participe la astfel de operațiuni „intenționat sau neintenționat”.

Partenerul Pen & Paper, Kira Vinokurova, consideră că refuzurile de a deschide conturi sunt cauzate de riscurile pentru bănci de a fi supuse sancțiunilor, deoarece accesul indivizilor ruși la sistemul financiar global poate fi privit ca o contribuție la sectorul financiar rus. În plus, crește riscul introducerii unor măsuri restrictive de asistență pentru eludarea sancțiunilor anti-ruse.

„Prin deschiderea unui cont pentru persoane ruse, băncile turce trebuie să cheltuiască resurse suplimentare pentru verificarea tranzacțiilor din punctul de vedere al participării persoanelor sancționate sau al implementării activităților interzise din punctul de vedere al sancțiunilor occidentale”, spune Vinokurova, menționând că Rusia este acum „o jurisdicție cu un risc crescut de sancțiuni”.

Cerințele de deservire a rușilor de către băncile turcești vor deveni mai stricte în viitor din cauza presiunii tot mai mari de sancțiuni, dar este puțin probabil ca băncile turce să abandoneze complet noii clienți ruși, avocatul este sigur: „Unul dintre principiile regimurilor de sancțiuni ale Jurisdicțiile occidentale sunt în centrul măsurilor pe anumite persoane, sectoare, bunuri sau servicii, iar refuzul complet de a servi rușii este puțin probabil să fie încurajat de acestea.”

În luna mai anul trecut, vicepreședintele Băncii Rusiei, Alexey Guznov, a raportat problemele cu care se confruntă băncile rusești atunci când încearcă să deschidă conturi în țări „prietenoase” pentru a stabili un comerț ocolind dolarul, euro și alte valute mondiale. Înainte de aceasta, Banca Centrală a Federației Ruse a spus că băncile străine nu au răspuns propunerilor de parteneriat ale colegilor ruși, iar președintele Comitetului Dumei pentru Piața Financiară, Anatoli Aksakov, a spus că doar trei instituții de credit au reușit să deschidă. conturi de corespondent.