Războiul afectează și criptomonedele! S-au depreciat după ce Rusia a invadat Ucraina

24 Feb. 2022, 18:11
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
24 Feb. 2022, 18:11 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

Bitcoin, cea mai importantă monedă digitală, a coborât joi la cea mai scăzută valoare din ultima lună, după ce forţele ruse au atacat mai multe oraşe din Ucraina, ceea ce a declanşat o vânzare masivă de active riscante, transmite Reuters.

Cotaţia Bitcoin a coborât joi cu 7,9% până la 34.324 dolari, cel mai scăzut nivel de după 24 ianuarie. Criptomonedele mai mici, care în mod normal evolează în tandem cu bitcoin, au scăzut şi ele în frunte cu ether care a pierdut 10,8%.

Atacul Rusiei a provocat o prăbuşire a burselor din întreaga lume, în timp ce dolarul american, aurul şi petrolul s-au apreciat pe măsură ce investitorii caută active considerate sigure.

„Am văzut ceea ce ne aşteptam să vedem, bitcoin şi pieţele cripto urmează evoluţiile de pe burse. Toate lucrurile tind să se coreleze în situaţii de criză aşa că ne aşteptam la o situaţia similară în cazul de faţă, aşa că este posibil ca lucrurile să se agraveze în zilele următoare”, a declarat Jospeh Edwards, director de strategie la firma Solrise Group.

Chiar dacă susţinătorii criptomonedelor susţin că bitcoin funcţionează ca o valoare de refugiu în situaţii de tensiune geopolitică, deseori aceste criptomonede evoluează în tandem cu alte active riscante.

În urma scăderilor înregistrate joi, bitcoin a pierdut 50% din valoare comparativ cu vârful de 69.000 de dolari înregistrat în luna noiembrie a anului trecut.

25 Oct. 2026, 10:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
25 Oct. 2026, 10:46 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a lansat un nou atac verbal la adresa imigranților, în timpul unui miting electoral desfășurat sâmbătă, 24 octombrie, în statul Georgia. Liderul de la Casa Albă a calificat Libia, Yemenul, Haiti și Somalia drept țări „jalnice” și s-a întrebat de ce Statele Unite primesc imigranți din aceste state, în loc să încurajeze venirea cetățenilor din Norvegia, Suedia sau Danemarca.

Declarațiile au fost făcute în localitatea Perry, în cadrul unui eveniment organizat pentru susținerea candidaților republicani înaintea alegerilor pentru Congresul american din 3 noiembrie, relatează presa internațională.

„De ce trebuie să primim mereu oameni din țări jalnice? De ce nu putem primi oameni din Norvegia, Suedia sau Danemarca?”, a declarat Trump în fața susținătorilor săi, reluând o formulare controversată utilizată și în timpul primului său mandat prezidențial.

Președintele american a lansat atacuri deosebit de dure la adresa comunității somaleze din Statele Unite, pe care a acuzat-o, fără să prezinte dovezi, de fraude și de refuzul de a munci.

„98% dintre oamenii pe care îi avem aici din Somalia nu lucrează. Nici nu au nevoie să lucreze, pentru că fură foarte mult. Toți au câte un Mercedes-Benz”, a afirmat Trump.

Liderul american a continuat cu afirmații denigratoare despre inteligența imigranților somalezi, susținând că aceștia ar avea un coeficient de inteligență scăzut, dar că ar trăi mai bine decât cetățenii americani care muncesc. Declarațiile reprezintă acuzații și generalizări ale președintelui, nu constatări susținute de date statistice prezentate la miting.

Trump l-a criticat și pe senatorul democrat Jon Ossoff, pe care l-a acuzat că susține politici favorabile imigrației din state considerate de administrația sa drept riscante. Discursul a avut loc în contextul campaniei electorale pentru alegerile de la jumătatea mandatului prezidențial, în care republicanii încearcă să își consolideze pozițiile în Congres.

Imigrația reprezintă una dintre temele centrale ale politicii administrației Trump. De la revenirea la Casa Albă, președintele a promovat măsuri restrictive privind intrarea și șederea cetățenilor străini, inclusiv intensificarea deportărilor, înăsprirea controalelor la frontieră și limitarea unor programe de protecție temporară.

Printre statele vizate de schimbările politicii migratorii se numără Venezuela, Haiti și Somalia. Administrația a luat măsuri pentru încetarea unor forme de protecție temporară și a impus noi restricții privind vizele și admiterea cetățenilor străini. Unele dintre aceste decizii au fost contestate în instanțele americane.