Scumpirea energiei electrică în stand by. Gavrilița: Tarifele rămân neschimbate până vom acorda compensații

Prețurile la energia electrică pentru consumatori rămân neschimbate, potrivit deciziei Comisiei situații excepționale.

Premierul Natalia Gavrilița a declarat, într-un briefing de presă, că în cadrul ședinței comisiei a fost decisă suspendarea achiziției energiei electrice.

Am decis prelungirea contractului actual de achiziție a curentului electric până la 31 martie 2023. De asemenea, am suspendat procedura de revizuire a tarifelor până în momentul când Ministerul Muncii va elabora un program de compensare țintită pentru categoriile social vulnerabile. Este important să asigurăm oamenilor o anumită stabilitate. Dacă este nevoie de o anumită revizuire a tarifului, atunci să fie făcute când guvernul este pregătit să susțină păturile social vulnerabile”, a explicat Gavrilița.

ANRE urma să decisă astăzi revizuirea tarifelor la energia electrică, însă în debutul ședinței directorul instituției a declarat că așteaptă decizia Comisiei situații excepționale, iar agenția se va conforma.

Tarifele la energia electrică pentru consumatorii deserviți de Premier Energy urmau să fie majorate cu 43%, la 2,16 lei/kWh, potrivit proiectului de hotărâre publicat de Agenția Națională de Reglementare în Energetică.

Tarifele trebuiau să fie aprobate în data de 16 februarie. După cum relevă proiectul, consumatorii casnici racordați la rețele de distribuție de joasă tensiune (0,4 kw), vor achita un tarif de 2,16 lei/kWh cu 43% mai mult față de tariful actual. Consumatorii conectați la rețele de tensiune medie (6;10 kV), tariful va fi majorat cu 47,2%, la 1,84 lei/ kWh, iar pentru cei conectați la rețele de tensiune înaltă (35; 110 kV), cu aproape 50,9%, la 1,72 lei/kWh.

#curent #majorare #achizitie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.