UE vizează aderarea Ucrainei, care ar putea fi monedă de schimb în negocierile cu Rusia

Liderii Uniunii Europene ar putea discuta posibilitatea aderării Ucrainei la un summit informal în martie, a declarat luni un oficial de rang înalt al UE, citat de mediafax.ro, adăugând că această chestiune este importantă pentru Ucraina în discuţiile cu Rusia privind încheierea conflictului.

„Cred că unul dintre motivele pentru care acest lucru este important pentru preşedintele (ucrainean) Volodymyr Zelenskiy este, de asemenea, potenţial în unele dintre discuţiile cu Rusia cu privire la o cale de ieşire”, a declarat oficialul, referindu-se la discuţiile pentru a pune capăt conflictului. Dar el a avertizat că niciun proces nu a fost încă demarat.

„În ceea ce priveşte cererea (de aderare a Ucrainei la UE) cred că este important să nu ne grăbim”, a declarat oficialul, care a cerut să nu fie numit. „În mod evident, nu a fost primită încă, dar toată această chestiune a situaţiei din Ucraina este ceva care se află foarte mult în atenţia liderilor”.

Preşedintele liderilor UE, Charles Michel, şi şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se vor întâlni luni seară la Paris cu preşedintele francez Emmanuel Macron şi cu cancelarul german Olaf Scholz pentru discuţii, potrivit Reuters.

„Aşa că sunt sigur că acest lucru va fi abordat în cadrul acestor discuţii. Şi, bineînţeles, avem destul de iminent, pe 10 şi 11 martie, o reuniune informală a Consiliului European şi îmi imaginez că subiectul Ucraina, care ocupă minţile multor lideri, va figura la un moment dat în acele discuţii”, a declarat oficialul.

Ucraina are un acord de asociere cu blocul celor 27 de naţiuni, dar doreşte să devină membru cu drepturi depline, lucru căruia Rusia i se opune. Statutul de membru al Ucrainei nu a fost discutat până acum pentru a nu antagoniza Moscova, dar invazia rusă în Ucraina a schimbat lucrurile, a spus oficialul.

„Această agresiune rusă fără precedent la care asistăm împotriva Ucrainei, condamnarea fermă a acesteia pe care am văzut-o din partea UE, indignarea din Uniunea Europeană, din statele membre, din opinia publică – cred că şi acest lucru va fi probabil un factor care va determina modul în care vom răspunde (la o cerere de aderare)”, a declarat oficialul.

„Dacă vă duceţi la originile unora dintre aceste impasuri, au existat un număr mare de oameni care erau pregătiţi să îşi dea viaţa pentru o perspectivă europeană care a fost în centrul demonstraţiilor de pe Maidan (la Kiev în 2013-2014)”, a spus oficialul.

„Cred că în orice acord pe care preşedintele Zelenskiy l-ar putea încheia cu preşedintele Putin, încercarea de a obţine asigurări sau de a obţine o garanţie, dacă vreţi, că există un sprijin, o înţelegere pentru ca Ucraina să aparţină într-o zi Uniunii Europene, va fi probabil foarte importantă pentru poporul ucrainean”, a spus el.

Premierul sloven Janez Jansa şi-a exprimat luni „sprijinul deplin” pentru o procedură mai rapidă de aderare a Ucrainei la UE, în timp ce premierul ceh Petr Fiala a declarat că este necesar să se dea un semnal clar că Ucraina este binevenită, potrivit agenţiei de ştiri CTK, citată luni.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.