Războiul lui Putin grăbește sincronizarea de urgență a sistemului energetic din Ucraina și Moldova cu cel european

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a anunțat printr-un comunicat de presă că statele membre UE analizează condițiile tehnice pentru realizarea unei sincronizări de urgență a sistemului energetic din Ucraina și din Republica Moldova cu cel European.

În prezent, sistemele electroenergetice ale Ucrainei și Republicii Moldova funcționează în regim izolat de alte sisteme energetice vecine și sunt decuplate de Rusia, a reamintit Virgil Popescu după reuniunea extraordinară a Consiliului Energiei.

Potrivit acestuia, atât în România cât și în statele membre situația aprovizionării este una stabilă, fără riscuri pentru iarna în curs, iar UE este pregătită pentru activarea unor planuri de urgență în măsura în care situația o va cere. Ministrul Energiei a arătat, în context, că o prioritate este pregătirea pentru iarna viitoare, precizând că susține maximizarea eficienței capacităților de stocare și explorarea unor rute alternative de aprovizionare.

“România sprijină parteneriatul strategic dintre UE și Azerbaidjan și operaționalizarea Coridorului sudic al gazelor cu includerea proiectului BRUA. […] Pe termen mediu și lung, este importantă diversificarea surselor de aprovizionare în scopul reducerii dependenței de importuri din Rusia, continuarea investițiilor în capabilități energetice noi cu emisii scăzute de carbon, creșterea eficienței energetice și a interconexiunilor la nivelul UE”, a mai transmis ministrul.

De mai mulți ani, între Republica Moldova și România nu au loc schimburi transfrontaliere de energie, cele două sisteme energetice nefiind interconectate, deși există planuri vechi în acest sens. Asta pentru că sistemul românesc este parte a zonei sincrone ENTSO-E, iar cel basarabean – a zonei ex-sovietice.

Autoritățile de la Chișinău au transformat importul de energie electrică într-o formă de finanțare a separatismului de la Tiraspol – peste 70% din electricitatea importată, 2 miliarde Kwh, se cumpără de la centrala electrică de la Cuciurgan, aflată pe teritoriul transnistrean și controlată de concernul rus „Inter RAO EES”. Curentul electric este produs din gazul care nu este plătit, iar datoria în prezent este peste 7,4 miliarde USD. Periodic sunt pronunțate hotărâri ale instanțelor internaționale pentru legalizarea datoriile la gaz, puse în cârca Moldovagaz.

#sincrinizare #Energie #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bursa rusă trece prin cel mai dur episod din ultimii doi ani și jumătate, după ce președintele american Donald Trump a anunțat cele mai drastice tarife comerciale din ultimul secol, iar țările OPEC+ au decis o creștere neașteptată a producției de petrol, declanșând o prăbușire a prețurilor la energie.

Potrivit datelor Bursei de la Moscova, citate de finamrket.ru, capitalizarea totală a pieței a scăzut cu 2 trilioane de ruble în doar două zile — de la 55,04 trilioane miercuri, la 53,02 trilioane vineri. Indicele MOEX, care include cele mai mari 43 de companii listate, a pierdut 8,05% în această săptămână, marcând cel mai slab rezultat de la mobilizarea parțială din septembrie 2022.

Marile pierderi de vineri:

Sberbank: –5,2%
Gazprom: –4,9%
VTB: –6%
Rosneft: –3,9%
Lukoil: –4,6%
Mechel: –7,2%
Aeroflot: –4,8%
Novatek: –5,4%

„Asistăm la declanșarea unui criză majoră în direct”, a declarat Evgheni Kogan, investitor și profesor la Școala Superioară de Economie. Potrivit acestuia, tarifele impuse de Trump schimbă radical regulile comerțului global, iar banca JPMorgan estimează o probabilitate de 60% a unei noi recesiuni globale, a treia de la începutul secolului.

În același timp, petrolul Brent s-a prăbușit cu 12%, atingând un minim de 64,06 dolari pe baril — cel mai jos nivel din aprilie 2021. Cotațiile cuprului au scăzut cu 11%, iar bursele din SUA și Europa au înregistrat pierderi de 5% în două zile consecutive. Situația s-a agravat după ce China a anunțat tarife de represalii de 34% pe toate bunurile americane.

Pentru Rusia, aceste evoluții anunță scăderea veniturilor din exporturi, scumpirea importurilor și o nouă spirală inflaționistă, avertizează Elena Kojuhova, analistă la Veles Capital.

Evgheni Kogan spune că bugetul federal va fi pus sub presiune, iar deprecierea rublei este doar o chestiune de timp. „Un progres în negocierile de pace (cu Ucraina) ar putea calma piețele, dar deocamdată nu există semne în această direcție.”

O recentă vizită a șefului Fondului Rus de Investiții Directe (RFPI), Kirill Dmitriev, la Washington, nu a adus niciun rezultat notabil. Secretarul de stat american Marco Rubio a transmis că „ceasul ticăie” și că SUA nu vor mai aștepta luni de zile, ci doar săptămâni, pentru concesii din partea Moscovei.

Între timp, de la lansarea negocierilor ruso-americane în februarie, Gazprom a pierdut 30% din valoare, Norilsk Nickel –25%, iar Rosneft –28%. Investitorii se tem că pe piață a început deja un val de marjin-call-uri, ceea ce ar putea declanșa o vânzare forțată în lanț.