Kaputt! Sberbank-ul rusesesc, perla coroanei bancare, a ajuns praf şi pulbere în occident. Este aproape de faliment

De la închiderea de 0,21 dolari în şedinţa de marţi, Sberbank – cea mai mare bancă rusească şi la care Guvernul de la Kremlin are control majoritar, se tranzacţionează la această oră la Londra, acolo unde are listate GDR-uri, la 0,01 dolari pe unitate, adică un colaps de 95%. Cu alte cuvinte, aproape de faliment.

Un GDR al Sberbank înseamnă patru acţiuni la Londra pentru cea mai mare bancă rusească, ceea ce înseamnă că, luând în calcul numărul total de acţiuni de 21,6 miliarde de unităţi, banca are echivalentul a 5,4 miliarde de GDR-uri. La un preţ de 0,1 dolari înseamnă o capitalizare de doar 54 milioane de dolari. Spre comparaţie în ianuarie 2022 banca avea o valoare de piaţă de 80 miliarde de dolari.

Cu alte cuvinte, în doar câteva zile perla coroanei bancare din Rusia s-a prăbuşit de aproximativ 1.500 de ori şi a ajuns să aibă o valoare de piaţă chiar şi decât cele mai mici bănci din România. Bursa din Moscova rămâne închisă şi miercuri.

Braţul european al Sberbank a fost închis din ordinul Băncii Centrale Europene, care avertizase că riscă să intre în faliment din cauza unei cereri de depozite după ce Rusia a invadat Ucraina, a anunţat Autoritatea pieţei financiare din Austria.

„Din ordinul Băncii Centrale Europene (BCE), Autoritatea austriacă pentru Piaţa Financiară (FMA) a emis astăzi o decizie prin care interzice instituţiei de credit licenţiate ‘Sberbank Europe AG’ … să îşi continue operaţiunile de afaceri în întregime, cu efect imediat”, a precizat FMA.

Cea mai mare bancă din Rusia, Sberbank Group, a anunțat miercuri că se va retrage de pe piața europeană, după ce a fost lovită de sancțiuni financiare masive ca represalii la invazia Moscovei în Ucraina.

„În situația actuală, Sberbank a decis să se retragă de pe piața europeană. Băncile subsidiare ale grupului se confruntă cu ieșiri anormale de fonduri și cu amenințări la adresa siguranței angajaților și a birourilor lor”, a spus grupul într-un comunicat de presă.

Autoritatea de reglementare bancară din UE a anunțat marți că va fi demarată procedura de faliment a principalei subsidiare europene a Sberbank.

#Sberbank #sanctiuni #faliment

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.