O treime din petrolul nemțesc vine de la ruși. Moscova are venituri de două ori mai mari decât din exportul de gaz

De când Rusia a pornit război contra Ucrainei, iar Occidentul a ripostat asediind sistemul financiar rusesc, preţurile petrolului au explodat. Aceasta pentru că de teama sancţiunilor nimeni nu mai cumpără ţiţei rusesc, deşi petrolul Rusiei nu este încă sub imperiul sancţiunilor.

În prezent, Rusia ocupă locul doi în lume la producţia de petrol – de circa 11 milioane de barili pe zi, în spatele SUA şi înaintea Arabiei Saudite. Ordinea se mai schimbă uneori. Jumătate din producţia rusă este consumată pe piaţa internă, iar consumul este probabil să se fi mărit pentru acoperirea nevoii de carburanţi pentru maşinile de război ruseşti, scrie The Conversation.

Jumătate din petrolul exportat de Rusia este livrat statelor europene, printre care Germania, Italia, Olanda, Polonia, Finlanda, Lituania, Grecia, România şi Bulgaria.

China este un alt cumpărător important de petrol rusesc, importând 1,6 milioane de barili pe zi. Jumătate din volum vine printr-un oleoduct care leagă Rusia direct de China. Conducta alimentează printr-un port aflat pe ruta sa şi alţi clienţi cum sunt Japonia şi Coreea de Sud.

Însă specialiştii atrag atenţia că aproape toate rafinăriile europene depind de Rusia pentru alte produse necesare rafinării. Analiştii cred că sancţionarea industriei petroliere ruse va avea un efect de presiune asupra Moscovei mai mare decât refuzul de a mai importa gaze ruseşti deoarece petrolul aduce la bugetul Rusiei de două ori mai mulţi bani decât gazele.

Rusia a vândut anul trecut petrol de 110 miliarde de dolari. Numărul clienţilor pentru ţiţeiul rusesc este limitat deoarece acesta necesită tehnici mai speciale de rafinare de care nu toată lumea dispune.

Astăzi, cotaţiile petrolului au urcat la 117 dolari pe baril, chiar dacă SUA și aliaţii au anunţat că dau drumul pe pieţe la rezerve. Preţurile în general sunt la niveluri record pentru ultimul deceniu. Dar nu şi cele ale ţiţeiului din Rusia, de tipul Ural. Chiar şi vândut la discount, acesta nu-şi găsea ieri cumpărători, semn că tranzacţiile în porturile ruse s-au oprit, scrie Bloomberg.

Compania de consultanţă Energy Aspects a estimat că 70% din comerţul cu petrol rusesc a fost îngheţat din cauza sancţiunilor bancare, a creşterii costurilor cu transportul şi a riscurilor politice.

#baril #petrol #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.