Moldova se usucă! E nevoie de 4,5 MILIARDE EURO pentru a iriga țara

09 Dec. 2025, 12:50
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
09 Dec. 2025, 12:50 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Extinderea irigațiilor în Republica Moldova rămâne una dintre cele mai costisitoare și mai lente promisiuni ale statului, în contextul secetelor tot mai frecvente. Investiția medie pentru reabilitarea irigațiilor este de aproximativ 3.000 de euro pe hectar, însă autoritățile recunosc că revenirea la sistemele postsovietice, care acopereau masiv suprafețele agricole, nu mai este realistă. Pentru irigarea celor 1,5 milioane de hectare de terenuri agricole din Republica Moldova, costul estimativ ar fi de 4,5 miliarde de euro.

În prezent, Moldova dispune de circa 1,5 milioane de hectare de teren arabil. Aplicând costul mediu estimat de autorități, irigarea integrală a acestor suprafețe ar presupune investiții teoretice de peste 4,5 miliarde de euro, o cifră considerată imposibil de atins în actualul context bugetar. „Nu vom iriga tot și nici nu este sustenabil. Apa este o resursă limitată și trebuie utilizată eficient și responsabil”, a declarat Ludmila Catlabuga.

Guvernul lucrează în prezent la o strategie integrată de reziliență climatică, care să evite proiectele fragmentate și să coreleze irigațiile cu tipul culturilor agricole și specificul zonelor. Autoritățile iau în calcul atât irigațiile la scară mare prin pulverizare, cât și soluțiile moderne de irigare prin picurare, în funcție de culturile cultivate și de disponibilitatea surselor de apă.

Datele oficiale arată însă că situația actuală este modestă. În prezent, doar 35.000 de hectare sunt considerate predispuse pentru irigare, iar acestea nu sunt utilizate la capacitate maximă. Prin proiectele aflate în derulare, suprafața efectiv irigată este estimată la circa 27.000 de hectare, cu un anumit potențial de extindere, nivel pe care autoritățile îl califică drept „un început”.

La rândul său, Olga Sainciuc, directoarea executivă a Unității Consolidate pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Agricol, a precizat că unele proiecte concrete vor produce rezultate abia în 2027, când vor fi irigate aproximativ 1.900 de hectare în nordul țării, iar alte 2.600 de hectare la Ștefan Vodă și 1.900 de hectare la Briceni vor beneficia de investiții realizate cu sprijinul Băncii Mondiale. Costurile acestor proiecte ajung la 40–90 de milioane de euro, în funcție de tehnologiile aplicate, estimativ 3000 de euro pe hectar.

Comparativ, înainte de destrămarea URSS, în Republica Moldova erau irigate peste 300.000 de hectare, de aproape zece ori mai mult decât în prezent. Autoritățile recunosc că extinderea rapidă a irigațiilor depinde nu doar de finanțare, ci și de mobilizarea comunităților locale, crearea asociațiilor utilizatorilor de apă și implicarea fermierilor în pregătirea proiectelor tehnice.

În programul de guvernare prezentat de premierul desemnat Alexandru Munteanu, agricultura este descrisă drept „pilon strategic al economiei”, iar extinderea irigațiilor este una dintre promisiunile-cheie. Totuși, obiectivul anunțat, 50.000 de hectare irigate, ar reprezenta mai puțin de 3% din totalul terenurilor agricole ale țării, un impact limitat în raport cu amploarea crizei climatice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

14 Sept. 2026, 17:26
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
14 Sept. 2026, 17:26 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Actualele modificări fiscale privind programele de stimulare prin acțiuni pentru angajații societăților pe acțiuni ar crea facilități nejustificate pentru managerii marilor companii și anunță că va solicita Procuraturii Generale să verifice modul în care au fost promovate aceste prevederi, a declarat deputatul Ion Chicu în cadrul emisiunii „Gonța Media”.

Potrivit lui Chicu, mecanismul ar permite unor beneficiari ai programelor de tip stock option să primească acțiuni fără plata unor impozite și contribuții care, în mod normal, ar reveni bugetului de stat. Deputatul afirmă că asemenea facilități favorizează în special managerii și corporațiile mari, în timp ce restul contribuabililor nu beneficiază de un tratament similar.

Chicu susține că proiectul politicii fiscale pentru anul 2027, votat deja în prima lectură, conține prevederi care mențin acest mecanism. El a anunțat că va depune un amendament pentru eliminarea facilității.

„Mâine îl trimitem la comisie, să scoată aberația asta”, a declarat deputatul, precizând că formațiunea sa va transmite în paralel și o sesizare Procuraturii Generale.

Chicu a cerut procurorilor să verifice cronologia în care au fost adoptate deciziile privind programele de stimulare prin acțiuni și modificările fiscale aferente, susținând că există motive pentru a analiza dacă anumite schimbări legislative au fost promovate în beneficiul unor persoane sau grupuri concrete.

Deputatul a făcut referire și la istoria unor pachete de acțiuni ale maib și a afirmat că acestea ar proveni, în parte, din participații care au aparținut anterior statului și care au fost vândute în contextul schimbărilor de acționariat din sistemul bancar după frauda bancară.

În opinia lui Chicu, statul ar fi trebuit să fie mult mai atent la modul în care astfel de acțiuni au ajuns ulterior în programe de stimulare destinate managerilor și la regimul fiscal aplicat acestora.

El a legat această situație și de costurile pe care bugetul public continuă să le suporte în urma fraudei bancare și spune că este incorect ca, pe de o parte, statul să achite anual sume considerabile pentru acoperirea obligațiilor rezultate din acea perioadă, iar pe de altă parte să acorde facilități fiscale unor beneficiari ai programelor de acțiuni.

Chicu a precizat că amendamentul urmează să fie examinat în cadrul dezbaterilor asupra politicii fiscale înainte de votul în lectura a doua.