Banca Mondială: Războiul din Ucraina este o catastrofă economică. Cum influențează lumea întreagă

Războiul din Ucraina este o catastrofă pentru întreaga omenire care va reduce creșterea economică globală, a declarat președintele Băncii Mondiale, David Malpass, pentru BBC.

„Războiul din Ucraina vine într-un moment prost pentru lume, deoarece inflația era deja în creștere”, a spus David Malpass.

Cea mai mare preocupare a președintelui Băncii Mondiale este legată de pierderea de vieți omenești. Se crede că mii de civili și soldați au fost uciși în lupte.

Malpass a spus că impactul economic al războiului se întinde dincolo de granițele Ucrainei, iar creșterea prețurilor globale la energie, în special, „i-a lovit cel mai mult pe cei săraci, la fel ca și inflația”. Prețurile alimentelor au fost, de asemenea, influențate de război, ceea ce a dus la creșterea lor și care reprezintă o problemă reală, în special, pentru țările sărace.

Malpass subliniază că atât Rusia, cât și Ucraina sunt mari producători de alimente. Ucraina este cel mai mare producător mondial de ulei de floarea-soarelui, iar Rusia se află pe locul doi, potrivit S&P Global Platts. Aceste două țări reprezintă 60% din producția globală.

Cele două țări reprezintă, de asemenea, 28,9% din exporturile globale de grâu, potrivit JP Morgan. Prețurile grâului la bursa viitoare din Chicago s-au tranzacționat la maxime din ultimii 14 ani.

Livrările Rusiei cu aceste mărfuri sunt restricționate din cauza sancțiunilor larg răspândite, ceea ce influențează dur procurarea de mărfuri. Aprovizionarea ucraineană a fost oprită deoarece luptele au închis porturile țării.

De asemenea, președintele Băncii Mondiale atenționează asupra faptului că, Rusia este cea mai mare sursă de petrol și gaze, ceea ce afectează negativ aprovizionarea cu energie.

Pe măsură ce UE caută să-și accelereze tranziția către alte surse de energie, guvernul lui Vladimir Putin „ar putea să-și piardă definitiv unele dintre piețe”, a spus Malpass.

O astfel de pierdere a veniturilor este doar o modalitate prin care acest război va afecta standardele de trai în Rusia, la fel și scăderea valorii rublei și inflația care o aduce.

#crestere economica #banca Mondială #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Italia continuă să atragă atenția lumii cu ofertele sale spectaculoase de case la prețul de un euro, dar în spatele acestor anunțuri se ascund costuri uriașe, birocrație sufocantă și lipsa infrastructurii. Deși ideea pare ideală pentru cei care visează la o casă în Toscana sau Sardinia, realitatea este mult mai complicată, arată o analiză realizată de Meduza, Politico și Financial Times.

Italia trece prin cea mai gravă criză demografică din istorie, cu o scădere constantă a populației de peste 16 ani. Rata natalității se află la un nivel minim istoric, iar tinerii educați părăsesc țara în căutarea unor salarii mai bune în alte state europene. Premierul Giorgia Meloni a aprobat un plan de 500.000 de vize pentru muncitori extracomunitari, pentru a compensa lipsa forței de muncă din agricultură și turism. Satele din Sardinia și din sudul Italiei sunt cele mai afectate: școlile și spitalele se închid, magazinele dispar, iar în multe localități singura sursă de venit a rămas turismul sezonier.

Programul „Case pentru un euro” a fost lansat de mai multe comune italiene pentru a repopula zonele depopulate. În teorie, oricine poate cumpăra o casă cu un euro, dar în realitate costurile de renovare pot ajunge la 200.000–600.000 de euro. Majoritatea caselor scoase la vânzare se află în stare avansată de degradare, fără acoperiș, apă sau electricitate. Autoritățile impun cumpărătorilor să restaureze imobilul în termene scurte, iar neîndeplinirea obligațiilor duce la pierderea banilor și la anularea tranzacției. În plus, un euro este doar prețul de pornire la licitație, iar în unele cazuri ofertele finale pornesc de la 6.000 de euro. Cumpărătorii trebuie să depună și un depozit de garanție, care nu este returnat dacă lucrările nu sunt finalizate.

Pentru străini, situația este și mai complicată: achiziția unei case nu oferă drept de rezidență în Italia sau în Uniunea Europeană. După victoria lui Donald Trump în SUA, comuna Ollolai din Sardinia a lansat o campanie pentru atragerea americanilor, promițând o viață liniștită „pe insula paradisului”. Un an mai târziu, niciun imobil nu fusese vândut. Între 2018 și 2024, doar zece case din Ollolai au fost cumpărate și restaurate. Localnicii sperau la un val de nomazi digitali și artiști, însă puțini s-au încumetat să investească zeci de mii de euro într-un sat fără infrastructură.

Există însă și povești cu final fericit. Fotografa spaniolă Ivo Rovira a cumpărat un imobil în Sardinia, l-a restaurat și a deschis un mic restaurant local. „Nu ne simțim turiști, ci armunjini adevărați”, spune ea. Americanii Tam și Gary Holm din Los Angeles au reușit să cumpere o casă în Sicilia după mai multe încercări, investind în total 160.000 de euro. „M-am îndrăgostit de oamenii de aici. Sunt prietenoși, ospitalieri, și orașul, deși mic, e plin de viață”, a declarat Holm pentru Business Insider.

Deși programul a atras atenția internațională, infrastructura precară, birocrația și costurile ascunse continuă să-i descurajeze pe cumpărători. Economiștii avertizează că depopularea satelor italiene riscă să provoace un nou val de criză economică în regiunile rurale, iar fără investiții serioase, nici măcar casele de un euro nu mai pot salva satele care dispar.