Israelul se hrănește cu făina noastră, iar noi importăm mai scump

Republica Moldova a înregistrat o creștere a exporturilor de făină de grâu în sezonul 2024/2025, potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija. În perioada iulie 2024 – iunie 2025, au fost exportate peste 30.000 de tone de făină, față de 21.800 de tone în sezonul precedent și 15.500 de tone în 2022/2023. Creșterea volumului vine pe fundalul unor prețuri relativ stabile, cu o medie de 5,15 lei/kg în acest sezon.

Valoarea exporturilor a crescut proporțional: de la 97,4 milioane lei în 2022/2023 și 102,6 milioane lei în 2023/2024, la un impresionant 155,3 milioane lei în sezonul actual — o majorare anuală de 51%.

Clasamentul exportatorilor a suferit modificări. FPC „Ghenven-Service” SRL a urcat pe primul loc cu 3.407 tone exportate, urmat de „Eco-Grain Elevator” (3.149 tone), beneficiind de noua moară cu capacitate mare din orașul Drochia. Fostul lider, „Oleineac” SRL, a coborât pe locul trei.

România rămâne principala destinație, cu peste 18.300 de tone exportate, însă marea surpriză a venit din partea Israelului, care a urcat pe locul doi, cu peste 11.400 de tone cumpărate la un preț mediu de 5,8 lei/kg. Alte destinații au fost marginale: Cuba (191 tone) și Marea Britanie (141 tone).

Pentru prima dată după mulți ani, Moldova a exportat mai multă făină decât a importat. În 2024, exporturile au depășit importurile cu 11,6%, iar în primul semestru din 2025, avansul este de 24%. Cu toate acestea, valoarea importurilor rămâne mai mare decât cea a exporturilor, din cauza prețurilor mai ridicate: în 2025, prețul mediu de import a fost de 7,59 lei/kg, față de doar 5,32 lei/kg la export, un decalaj de 43%.

Importurile sunt dominate de două firme: „Galexim Grup” SRL (46,5% din totalul importurilor în 2024) și „Vitalcomus” SRL (17,5%). Principalii furnizori sunt Ucraina (82% din total) și România (9,5%).

Marea parte a făinii importate este destinată retailului, livrată în ambalaje mici, în timp ce morile locale vând preponderent vrac sau în saci mari pentru brutării. De altfel, marii procesatori interni, precum Franzeluța, nu importă făină, asigurându-și materia primă din producția locală.

Consumul anual de făină în R. Moldova este estimat la 136–140 mii tone, iar importurile acoperă aproximativ 20% din necesar. Restul este furnizat de morile autohtone. Cu toate acestea, doar 15–20% din grâul produs în țară este procesat local, restul fiind exportat ca materie primă, ceea ce subliniază nevoia de investiții suplimentare în procesare și ambalare.

Concluziile economistului Iurie Rija indică o direcție clară: Moldova are potențial de a-și consolida poziția pe piața regională a făinii, însă succesul depinde de valorificarea internă a grâului și adaptarea producătorilor locali la cerințele consumatorilor de retail.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#faina #Israel #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.

#datorie #buget #bani