Israelul se hrănește cu făina noastră, iar noi importăm mai scump

23 Iul. 2025, 17:04
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
23 Iul. 2025, 17:04 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova a înregistrat o creștere a exporturilor de făină de grâu în sezonul 2024/2025, potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija. În perioada iulie 2024 – iunie 2025, au fost exportate peste 30.000 de tone de făină, față de 21.800 de tone în sezonul precedent și 15.500 de tone în 2022/2023. Creșterea volumului vine pe fundalul unor prețuri relativ stabile, cu o medie de 5,15 lei/kg în acest sezon.

Valoarea exporturilor a crescut proporțional: de la 97,4 milioane lei în 2022/2023 și 102,6 milioane lei în 2023/2024, la un impresionant 155,3 milioane lei în sezonul actual — o majorare anuală de 51%.

Clasamentul exportatorilor a suferit modificări. FPC „Ghenven-Service” SRL a urcat pe primul loc cu 3.407 tone exportate, urmat de „Eco-Grain Elevator” (3.149 tone), beneficiind de noua moară cu capacitate mare din orașul Drochia. Fostul lider, „Oleineac” SRL, a coborât pe locul trei.

România rămâne principala destinație, cu peste 18.300 de tone exportate, însă marea surpriză a venit din partea Israelului, care a urcat pe locul doi, cu peste 11.400 de tone cumpărate la un preț mediu de 5,8 lei/kg. Alte destinații au fost marginale: Cuba (191 tone) și Marea Britanie (141 tone).

Pentru prima dată după mulți ani, Moldova a exportat mai multă făină decât a importat. În 2024, exporturile au depășit importurile cu 11,6%, iar în primul semestru din 2025, avansul este de 24%. Cu toate acestea, valoarea importurilor rămâne mai mare decât cea a exporturilor, din cauza prețurilor mai ridicate: în 2025, prețul mediu de import a fost de 7,59 lei/kg, față de doar 5,32 lei/kg la export, un decalaj de 43%.

Importurile sunt dominate de două firme: „Galexim Grup” SRL (46,5% din totalul importurilor în 2024) și „Vitalcomus” SRL (17,5%). Principalii furnizori sunt Ucraina (82% din total) și România (9,5%).

Marea parte a făinii importate este destinată retailului, livrată în ambalaje mici, în timp ce morile locale vând preponderent vrac sau în saci mari pentru brutării. De altfel, marii procesatori interni, precum Franzeluța, nu importă făină, asigurându-și materia primă din producția locală.

Consumul anual de făină în R. Moldova este estimat la 136–140 mii tone, iar importurile acoperă aproximativ 20% din necesar. Restul este furnizat de morile autohtone. Cu toate acestea, doar 15–20% din grâul produs în țară este procesat local, restul fiind exportat ca materie primă, ceea ce subliniază nevoia de investiții suplimentare în procesare și ambalare.

Concluziile economistului Iurie Rija indică o direcție clară: Moldova are potențial de a-și consolida poziția pe piața regională a făinii, însă succesul depinde de valorificarea internă a grâului și adaptarea producătorilor locali la cerințele consumatorilor de retail.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

30 Iun. 2026, 16:17
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
30 Iun. 2026, 16:17 // Actual //  Ursu Victor

Centrul Național Anticorupție (CNA) a identificat posibile practici de divizare intenționată a achizițiilor la Î.S. „MoldATSA”, care ar fi permis evitarea procedurilor competitive de achiziție și a mecanismelor de control instituțional.

Potrivit raportului de evaluare a integrității instituționale, în primele nouă luni ale anului 2025, întreprinderea a achiziționat bunuri și lucrări pentru sistemele de securitate în valoare totală de aproximativ 2 milioane de lei, însă acestea au fost împărțite în 14 contracte separate de mică valoare.

Inspectorii anticorupție consideră că această practică poate indica o posibilă divizare premeditată a achizițiilor pentru a evita organizarea unor proceduri competitive, ceea ce reduce transparența și concurența dintre operatorii economici.

Raportul mai arată că MoldATSA a recurs frecvent la achiziții directe, în detrimentul procedurilor deschise, ceea ce, în opinia CNA, creează premise pentru fraude și acte de corupție. Potrivit documentului, atribuirea repetată a contractelor către operatori economici diferiți, dar care ar putea avea legături între ei, reprezintă un risc suplimentar ce necesită verificări.

Evaluatorii au identificat și alte practici considerate vulnerabile. Printre acestea se numără încheierea unor contracte la limita pragului de 400.000 de lei, valoare peste care era necesar acordul fondatorului, urmată de majorarea ulterioară a sumelor prin acte adiționale. CNA apreciază că asemenea practici pot reprezenta o modalitate de eludare a mecanismelor de supraveghere și control.

Raportul mai relevă că întreprinderea nu a valorificat posibilitatea utilizării sistemului electronic M-Tender, iar transparența procedurilor de achiziții, monitorizarea executării contractelor și publicarea informațiilor de interes public au fost insuficiente.

În concluziile sale, CNA recomandă revizuirea modului de planificare și organizare a achizițiilor, utilizarea procedurilor competitive și consolidarea mecanismelor de control intern pentru a reduce riscurile de corupție și utilizare ineficientă a banilor întreprinderii.