Separatistul Krasnoselski își umflă mușchii! Aurescu: Sunt în contact cu Nicu Popescu

05 Mart. 2022, 22:52
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Mart. 2022, 22:52 // Actual //  bani.md

Ministrul Bogdan Aurescu a subliniat, la reuniunea CAE de vineri, faptul că se află în contact strâns cu omologul său de la Chişinău, Nicolae Popescu, cu privire la declaraţiile ale autorităţilor separatiste de la Tiraspol prin care acestea au cerut recunoaşterea ”independenţei” Transnistriei.

Ministrul Bogdan Aurescu a susţinut cauza Republicii Moldova la reuniunea extraordinată a CAE

Declaraţia Tiraspolului a venit ca reacţie la solicitarea Republicii Moldova de a obţine statutul de stat candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a participat vineri la reuniunea extraordinară a miniştrilor afacerilor externe din statele membre ale UE – Consiliul Afaceri Externe/CAE, care a avut loc la Bruxelles.

La reuniune au mai participat Secretarul de Stat al SUA, Antony Blinken, Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, şi miniştrii de externe ai Canadei, Melanie Joly, şi Marii Britanii, Liz Truss. Ministrul de externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, a participat prin videoconferinţă.

Miniştrii europeni de externe şi invitaţii la reuniune au discutat evoluţiile recente ale situaţiei de securitate din regiunea Mării Negre şi măsurile comune şi coordonate de răspuns, la nivelul Uniunii Europene şi al statelor membre, alături de partenerii like-minded, faţă de Rusia, ca urmare a agresiunii acesteia împotriva Ucrainei.

În intervenţia sa, ministrul de externe Bogdan Aurescu a reafirmat solidaritatea cu Ucraina şi poporul ucrainean şi a expus succint evaluarea României privind impactul agresiunii Rusiei asupra situaţiei de securitate din regiune şi la nivel euroatlantic. A salutat unitatea UE şi euroatlantică care, prin mobilizare rapidă şi fermă, a reuşit să adopte un răspuns puternic la agresiunea militară a Rusiei, care încalcă flagrant principiile de drept internaţional şi suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei. De asemenea, a amintit decizia Preşedintelui României, Klaus Iohannis, de a stabili în ţara noastră un centru logistic (hub) pentru colectarea şi transferul donaţiilor internaţionale de asistenţă umanitară în Ucraina.

De asemenea, la reuniunea CAE s-a discutat despre sancţiunile care ar putea fi avute în vedere în continuare, iar ministrul Bogdan Aurescu a evidenţiat importanţa continuării unei abordări coordonate şi unitare în acest format – UE, NATO, SUA, UK, Canada.

În contextul prezentării eforturilor pentru sprijinirea refugiaţilor din Ucraina, oficialul român a salutat adoptarea formală de către reuniunea CAE a Directivei pentru protecţia temporară a refugiaţilor care oferă asistenţă rapidă, precum şi conferirea unor drepturi cu efect imediat persoanelor care fug din calea războiului din Ucraina.

Referitor la Republica Moldova, a arătat că este necesar un sprijin consolidat şi imediat al UE pentru a o asista în gestionarea multiplelor consecinţe cu care se confruntă în prezent, de la cele legate de fluxul tot mai numeros de refugiaţi, la cele posibile în domeniul energetic şi securitar. În context, a salutat vizitele la Chişinău ale Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate al UE, Josep Borrell, a comisarului european pentru extindere şi politică de vecinătate Olivier Varhelyi, dar şi cea a Secretarului de Stat al SUA, care transmit un mesaj clar de susţinere şi sprijin pentru ţara vecină.

A salutat semnarea, la 2 martie, de către Preşedintele, Preşedintele Parlamentului şi Prim-ministru, a scrisorii prin care Republica Moldova solicită statutul de candidat la UE.

Bogdan Aurescu a reiterat susţinerea fermă pentru reglementarea cuprinzătoare, paşnică şi durabilă a conflictului din Transnistria, cu respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Republicii Moldova în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internaţional, şi fără afectarea parcursului său european. A solicitat statelor membre şi partenere susţinerea consecventă a acestor poziţii, precum şi solidaritate cu Republica Moldova.

Şeful diplomaţiei române a evidenţiat, totodată, demersurile active ale României de consolidare a rezilienţei Republicii Moldova, inclusiv în contextul impactului negativ al agresiunii ruse din Ucraina. Astfel, a făcut referire la scrisoarea comună transmisă joi, 3 martie 2022, alături de omologul său austriac, Alexander Schallenberg, Înaltului Reprezentant pentru Politica Externă şi de Securitate, Josep Borrell, şi Comisarului european pentru Vecinătate şi Extindere, Oliver Varhelyi, pentru a solicita alocarea, de urgenţă, de către Uniunea Europeană, a unui pachet substanţial suplimentar de sprijin pentru Republica Moldova – cuprinzând inclusiv continuarea asistenţei financiare a Uniunii Europene, prin alocarea de urgenţă a unui pachet cuprinzător de sprijin; demararea unui proces accelerat de conectare a Republicii Moldova la sistemul energetic european, alături de Ucraina; acordarea de către UE de asistenţă pentru consolidarea reţelei de distribuţie internă a gazului; înfiinţarea, la nivelul Comisiei Europene, a unui Grup de sprijin pentru Republica Moldova, urmând modelul de succes al Grupului de sprijin pentru Ucraina. Acest Grup de sprijin ar urma să asigure o mai bună calibrare a măsurilor de sprijin la nevoile şi solicitările specifice ale partenerilor din această ţară şi o mai bună coordonare şi integrare a eforturilor de asistenţă desfăşurate la nivelul UE. Pe fondul ameninţărilor tot mai mari şi mai diverse reprezentate de criza de securitate din regiune, demersul miniştrilor afacerilor externe al României şi al Austriei subliniază importanţa consolidării rezilienţei de ansamblu a Republicii Moldova în ceea ce priveşte capacitatea de a contracara atacurile cibernetice şi dezinformarea, inclusiv prin intermediul Facilităţii Europene pentru Pace.

30 Oct. 2026, 15:22
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
30 Oct. 2026, 15:22 // Actual //  Ursu Victor

Agricultura Republicii Moldova a înregistrat o creștere de 11,5% în primele nouă luni ale anului 2026, însă în spatele acestui avans se ascunde o schimbare. Astfel, gospodăriile populației pierd animale și produc tot mai puțin lapte, în timp ce întreprinderile agricole își extind producția, potrivit detelor publicate de Biroul Național de Statistică (BNS), care arată că numărul vacilor pentru lapte deținute de populație a scăzut cu 10,6% într-un singur an, în timp ce efectivul de porcine din întreprinderile agricole a crescut cu aproape 55%.

Potrivit BNS, în perioada ianuarie–septembrie 2026, producția agricolă globală a crescut cu 11,5% față de aceeași perioadă a anului precedent, în prețuri comparabile. Avansul a fost determinat atât de producția vegetală, care s-a majorat cu 13%, cât și de cea animalieră, în creștere cu 7,5%.

Numai în trimestrul III, producția agricolă a fost cu 12,1% mai mare decât în perioada corespunzătoare din 2025.

Cele mai bune rezultate au fost obținute la o serie de culturi agricole. În întreprinderile agricole și gospodăriile țărănești cu suprafețe de cel puțin 50 de hectare, productivitatea grâului a crescut cu 17,1%, ajungând la 4,79 tone la hectar, iar cea a răsăritei s-a majorat cu 17,5%, până la 2,22 tone la hectar.

Creșteri și mai mari au fost înregistrate la cartofi, unde recolta medie a avansat cu 28,7%, la fructe, cu 23,6%, și la legumele de câmp, cu 19,3%.

Nu toate culturile au avut însă rezultate pozitive. Productivitatea sfeclei de zahăr s-a redus cu 8,5%, iar cea a strugurilor cu 6,3%. La soia și rapiță au fost consemnate scăderi mai mici, de 1,7% și, respectiv, 0,7%.

În zootehnie, diferențele dintre fermele comerciale și gospodăriile populației sunt și mai pronunțate.

Producția de animale în greutate vie a ajuns la 141,4 mii de tone, în creștere cu 10,2%. În întreprinderile agricole, aceasta a avansat cu 24,1%, până la 89,6 mii de tone, în timp ce în gospodăriile populației a scăzut cu 7,6%, până la 51,8 mii de tone.

Situația este deosebit de dificilă în sectorul laptelui. Producția totală a constituit 213,8 mii de tone, cu 2,5% mai puțin decât în primele nouă luni ale anului trecut.

În timp ce întreprinderile agricole și-au majorat producția de lapte cu 15,7%, până la 55,8 mii de tone, gospodăriile populației au înregistrat o diminuare de 7,6%, până la 158 de mii de tone.

Cu toate acestea, aproape trei sferturi din laptele produs în Republica Moldova, respectiv 73,9%, continuă să provină din gospodăriile populației.

Datele privind efectivele de animale confirmă tendința. La 1 octombrie 2026, Republica Moldova avea 93,4 mii de bovine, cu 5,3% mai puține decât în urmă cu un an. În gospodăriile populației, numărul bovinelor a scăzut cu 9,2%, în timp ce întreprinderile agricole au consemnat o creștere de 2,5%.

Și mai accentuată este reducerea efectivului de vaci pentru lapte. Numărul acestora a coborât la 55,8 mii de capete, cu 8,1% mai puțin față de octombrie 2025.

Din total, 43,8 mii de vaci se află în gospodăriile populației, unde efectivul s-a diminuat cu 10,6%. În întreprinderile agricole, numărul vacilor a crescut cu 2,3%, până la 12 mii de capete.

În schimb, sectorul creșterii porcilor înregistrează o expansiune puternică. Efectivul total a ajuns la 384,4 mii de capete, cu 29,8% peste nivelul de anul trecut.

Creșterea a fost susținută aproape integral de întreprinderile agricole, unde numărul porcilor a avansat cu 54,6%, până la 274,8 mii de capete. În gospodăriile populației, efectivul s-a redus cu 7,5%, până la 109,6 mii de capete.

O evoluție similară se observă și în producția de ouă. Volumul total a crescut ușor, cu 0,5%, până la 500,9 milioane de bucăți, datorită unui avans de 5,3% în întreprinderile agricole. În gospodăriile populației, producția s-a diminuat cu 3,8%.

Totodată, efectivul ovinelor și caprinelor a coborât cu 2%, până la 535,1 mii de capete, scăderea fiind determinată de reducerea numărului de animale din gospodăriile populației.